Înțelegerea de Cooperare între Județul Tulcea și Regiunea Tavush – Armenia va fi semnată mâine, 7 iunie. Anterior ceremoniei oficiale, delegația se va opri la Biserica Armeană Sf. Grigorie Luminătorul din municipiul Tulcea.

Posibilitatea participării la proiecte comune, colaborarea dintre cele două unități administrativ teritoriale din România și Armenia vin ca urmare a unor întâlniri dintre reprezentantul Consiliului Județean Tulcea, Vasile Strat (în vremea când era vicepreședinte CJ) și viceprim-ministrul Armeniei și totodată Ministrul al Administrării Teritoriului, domnul Armen Gevorgyan, la care a participat și Ambasadorul României în Armenia. În cadrul acelor contacte preliminare s-au conturat și domeniile de interes comun în vederea cooperării – turismul și partea investițională stârnind un viu interes de ambele părți.
Mâine aceste intenții comune se vor parafa instituțional la Tulcea. Din delegația din Tavush – Armenia fac parte Excelența Sa Hamlet Gasparian, ambasadorul Republicii Armenia în România, Karen Adamyan – viceguvernatorul Regiunii Tavush, Gevorg Azatyan – consilier al guvernatorului Regiunii Tavush.

În vizita la Biserica Armeană Sf. Grigorie Luminătorul din municipiul Tulcea, oaspeții vor fi însoțiți de un reprezentant al Episcopiei Tulcii și de preotul Oshakan Khachatryan, parohul Bisericii Armene din Constanța. De altfel, începând cu anul 2011, odată cu venirea în fruntea Bisericii Armene din România a ÎPS Arhiepiscopul Datev Hagopian, la Tulcea se oficiază din nou serviciul divin în limba armeană.
La începutul secolului trecut, în județul Tulcea trăiau în jur de 2600 de armeni, cei mai mulți fiind stabiliți la Sulina, Tulcea și Babadag. Principalele ocupații erau comerțul și meșteșugurile (în special bijuterie și ceasornicărie). Zona din oraș în care își desfășurau activitatea este chiar cea în care și-au ridicat și biserica – Gura Pieței (str. Concordiei), Fabricii (Banatului), străzile Armenească și A. Ciucurencu.
Numărul armenilor tulceni a scăzut mult, conform ultimului recensământ. Comunitatea însă este una activă, implicată în activități și evenimente menite să păstreze tradiția, limba și obiceiurile acestei minorități etnice cu o istorie atât de veche și de zbuciumată.
(Foto: carte poștală interbelică, colecție particulară)

Lasă comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.