Trebuie sa existe si sa se respecte reguli clare privind amenajarile din mica riviera dunareana. Dunarea la Cazane merita sa fie pusa in valoare cat mai frumos si mai coerent, dar lipseste viziunea.
E o limita fina pana la transformarea haotica a unei zone care de altfel este parc natural, teoretic protejat prin lege. Fiecare a construit ce a vrut, cum a vrut, cat a vrut, scrie știrileprotv.
Pentru unele fundatii au fost sapati versantii, sa faca loc imobilelor langa stanca, in alte parti a fost turnat masiv pietris, pentru a castiga teren. Nu a fost impus un paletar de culori la constructii. Unele sunt in stil modernist, altele sunt sub forma unor cabane din lemn. Si peste toate, in zona e mare nevoie de un port, pentru ca ambarcatiunile sa nu mai acosteze alandala, peste tot.
E drept ca in zona nu existat viziune si pentru ca la nivel de judet si in orasele din zona autoritatile au avut in vedere cu totul alte aspecte, in ultimii ani. Atfel, in 2014, presedintele Consiliului Judetean Mehedinti de la acea vreme – liderul PSD Adrian Duicu a fost arestat si este cercetat pentru fapte de coruptie. Odata cu el au fost arestati si seful IPJ dar si presedintele PSD Orsova, cel mai apropiat oras e Clisura. Toti 3 sunt acuzati de DNA ca ar fi determinat functionari publici sa numeasca si sa mentina apropiati ai acestora in functii de conducere in institutii publice si sa concesioneze terenuri din Orsova, la preturi convenabile.
Dincolo de tabloul penal, pe Clisura turismul capata forta. Exista vase de croaziera mari care pornesc de la Munchen si ajung pana in Delta, la Tulcea. Doar ca in zona Cazanelor nu opresc decat in localitatile de pe malul sarbesc, nu si la noi. De cand intra Dunarea in tara, la Bazias, si pana la Orsova auoritatile nu au amenjat niciun port turistic.
In filmele de prezentare ale organizatorilor de croaziere pe Dunare sunt promovate atat capitalele unde se fac popasuri, dar nu e ignorat tronsonul Cazanelor. Turistii fac insa referire doar la experientele traite pe mal sarbesc, in aceasta zona. Despre ce ofera sarbii pe malul lor, povesteste Razvan, un severinean care s-a mutat definitiv langa Defileul Dunarii.
Razvan Pieptanatu, investitor: “Facand o paralela cu sarbii, ne lipsesc porturile turistice, toate navele de croaziera acosteaza la sarbi, pensiunile…din pacate nu e suficient.. trebuie ca strainii sa vina, nu grupuri de 5,6 zece cum am vazut.”
Sarbii promoveaza turistic locurile inca din anii 50. Nu au desfiintat micile porturi din satucele de la granita si au restaurat cetatile medievale de aparare de langa Fluviu.
Razvan Pieptanatu: “De la Orsova pana la Moldova Noua, noi nu avem port. Pe partea cealalta…exista cel putin 4,5 porturi!”
Sarbii au amenajat pe malul lor un fost sit arheologic, la pe care l-au acoperit cu fonduri europene de preaderare.
Chiar vis a vis, pe malul romanesc, doamna Rodica are o casa de vacanta si spune ca ii invidiaza pe sarbi pentru modul ordonat, in care fac turism dincolo de Dunare. “Sarbii sunt mai harnici decat noi…”, spune ea. Femeia s-a retras aici la pensie si spera sa amenajeze o pensiune. Sotul inca lucreaza, si vine doar la sfarsitul saptamanii.
Autoritatile din tara vecina au impus prin lege ca malurile Dunarii sa nu fie afectate de constructii, fiind vorba de suprafete virgine, cu regim protejat. Gasesti in schimb multe satuce cochete, cu oameni gospodari. Localitatile de frontiera sarbesti seamana cu zona Tarii Oasului de la noi, unde romanii plecati prin strainatate construiesc palate acasa. La fel se intampla si pe strada lui nea Liubisha, pensionar din satul Prahovo, ale carui fete traiesc in Austria.
Cat timp sarbii nu distrug aceste zone, de pe malul romanesc tabloul este perfect. Pe partea romaneasca se remarca si chipul lui Decebal, sculptat direct in stanca, de mesteri iscusiti, la comanda omului de afaceri Iosif Constantin Dragan, cel care candva era considerat cel mai bogat roman.
Razvan ne atrage atentia ca si aceasta investitie privata risca sa se deterioreze, pentru ca dupa moartea ctitorului Dragan, cei din Fundatia care s-a ocupat de proiect si care are sediul in Italia, nu s-au mai interesat de lucrare, care nici macar nu este finalizata. “Daca vii mai aproape se vad imperfectiunile. Sunt niste crapaturi…e muntele dar sa nu intre apa cu timul si sa inghete”.
Alaturi de Statuia Libertatii, Colosul din Rhodos, sau Cristos Mantuitorul din Rio de Janeiro, statuia sculptata in basorelief si inalta de 55 de metri i-a determinat pe jurnalistii de la publicatia Business Insider sa o plaseze in top cinci al celor mai mari statui din lume.
Razvan Pieptanatu a infiintat un ONG pentru a promova aceste locuri. Spera sa obtina finantare de la stat pentru reparatii la statuie si pentru a monta o instalatie nocturna, pentru ca obiectivul sa fie admirat si dupa lasarea intunericului. Si-a cumparat o casa in vatra satului Dubova si a amenajat cateva camere, pentru a primi oaspeti. Este asbsolvent de ASE, sotia este economist si lucreaza in oras, unde locuiste de luni pana vineri, impreuna cu fiica lor, eleva la un liceu. Razvan are o mica afacere in IT, ofera consultanta online de la distanta mai multor primarii din tara. E multumit ca poate lucra de acasa, chiar daca nu castiga foarte mult, dar se poate ocupa de primirea turistilor pe care ii poate plimba sa le arate imprejurimile.
Razvan Pieptanat, spune ca valul de investitii noi de pe malul Dunarii nu ar trebui sa acapareze si vetrele vechi ale localitatilor, unde incep sa apara constructii noi, pe locul unor casute autentice. Farmecul satului vechi, de la Dunare va fi distrus, cat timp locul lor e luat de vile cu multe camere.
Avem un colt de Romanie care atrage, are un potential urias inca neexploatat la adevarata lui valoare. Exista un interes privat in continua expansiune la Cazanele Dunarii, si investitiile se anunta in ritm alert. Cu totii visam sa ne petrecem concediul, langa apa, departe de zgomot, de agitatia urbana si aproape de salbaticia naturii. In Defileul Dunarii inca este posibil.
Avem la portile de intrare ale Dunarii tinuturi unde vestigiile din vremea romanilor si legendele insulelor scufundate dar si tabloul spectaculos al muntilor incep sa vanda bine si aduc clienti. Sunt peste 100 de kilometri cu locuri neatinse inca de turismul de masa. Dunarea la Cazane merita sa fie pusa in valoare cat mai frumos, mai corect si mai organizat. Are toate atuurile sa devina o statiune cu pretentii, o bijuterie in turismul european, pentru ca are peisaje de o salbaticie ametitoare, cu care putine tari se mai pot mandri.