Întreaga planetă este în pericol. La noi, este prea cald pentru ianuarie. Au înflorit deja ghioceii. Iar în cazul celor mai multe state ale lumii vorbim despre fenomene extreme.
În Spania, furtuna Gloria a ucis 13 oameni, printre care şi o româncă. Sud-estul Australiei a trecut prin furtuni de foc și de nisip, urmate de grindină și ploi torențiale. Vreme extremă este și în Statele Unite, unde în Florida, temperatura a scăzut cu 10 grade sub media perioadei.
Invitată în platoul Digi24, Roxana Bojariu, climatolog, spune că fiecare dintre noi trebuie să facă mai multe lucruri pentru a îşi reduce amprenta de carbon dar şi că trebuie să ne adaptăm din mişcare la schimbări pentru că „am stricat deja lucruri în climă care nu se mai pot repara”., scrie digi24.
Citeste siarticolele
Fenomenele extreme potenţate de cantitatea sporită de căldură din sistem
„E vorba de o frecvenţă crescută dar şi de o intensitate crescută a multora din aceste fenomene, altfel normale pentru perioada şi locul de pe glob unde se produc. O explicaţie e legată de modificarea statisticii fenomenelor extreme e legată de încălzirea globală, adică de schimbarea climei pentru că avem o cantitate sporită de căldură în sistem şi, evident că această căldură cu alte modificări precum cantitatea sporită de vapori de apă din atmosferă determină manifestări mult mai severe ale fenomenelor altfel normale.
Cum vă spuneam, ca generare pentru că, ce s-a întâmplat în Norvegia, de exemplu, am avut un transport de aer de peste ocean spre continent datorat configuraţiei presiunii la nivel atlantico-european şi acest transport, întotdeauna aerul iarna deasupra oceanului e mai cald, normal şi, evident că a adus această căldură dinspre ocean spre continent”, a spus climatologul Roxana Bojariu, întrebată de motivul pentru care aceste fenomene extreme devin din ce în ce mai intense.
„S-au mai întâmplat astfel de lucruri şi în trecut numai că acum, pe fondul încălzirii globale chiar şi aerul de pe ocean e mai cald de acum câteva decenii. Şi atunci e evident că pe fondul unui transport care s-a mai petrecut şi în trecut dar care acum aduce un aer mai cald pentru că avem această cantitate sporită de căldură în sistem, oceanele sunt toate mai calde şi s-a văzut că în ultimii cinci ani, în ultimul deceniu, am bătut recordul. Ultimii cinci ani, ce mai călduroşi, sunt în top. Ultimul deceniu, cel mai călduros din înregistrările începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea, iarăşi recorduri.
Deci e clar că astfel de fenomene sunt nuanţate, sunt într-un fel amplificate ca intensitate de această încălzire globală, inclusiv furtuna Gloria din sudul Spaniei. O cantitate sporită de vapori de apă, ai toate ingredientele la cote mult mai mare şi atunci manifestările sunt mult mai dure”, a adăugat climatologul.
Evoluţia vremii în România în condiţiile unui ianuarie cu temperaturi ridicate şi unei ierni calde
Întrebată de evoluţia vremii în România în contextul unui ianuarie cu temperaturi crescute şi unei ierni foarte calde în general, Bojariu a spus:
„E o problemă, dar iarna încă nu s-a terminat, dar, într-adevăr, dacă vorbim de secetă cu luni din toamnă şi chiar din vară, o parte, am avut deficit de apă, am avut precipitaţii mai reduse, cu excepţia lunii noiembrie, dar celelalte au fost, deobicei, sub norma obişnuită pentru acea perioadă din an. Şi atunci, evident că ce avem acum a fost accentuat şi, din păcate, acest fond de deficit în sol, dacă nu este corectat de ce se întâmplă în februarie va aduce probleme pentru culturile agricole în primăvară când se declanşează ciclul de vegetaţie şi începe nevoia de apă pentru plante, evident că vor fi probleme.
Aş aduce aminte de anul 2007 care a început tot aşa, cu un ianuarie foarte secetos, care venea tot după o toamnă secetoasă şi o iarnă caldă în 2006-2007, o iarnă care a continuat cu o primăvară secetoasă şi caldă cu secetă mult accentuată în vară, din păcate. Nu putem face, evident, o prognoză, e doar un caz, dar putem să ne punem problema, să vedem ce se întâmplă în februarie. Dacă vom avea aport de precipitaţii şi ce se întâmplă şi cu ploile de primăvară.
Deobicei, dacă toată iarnă e secetoasă şi ai valori peste normă, sunt şanse crescută ca în primăvară să se păstreze, cel puţin în prima parte a primăverii, această tendinţă. E vorba de statistică şi ce se va întâmpla în următoarele săptămâni s-ar putea să dea peste cap această, să zicem informaţie dată de statistică în general”.
Ce putem facem, la nivel individual, pentru a contracara efectele schimbărilor climatice
„Trebuie să facem toţi, de la toate nivelurile, inclusiv nivelul nostru personal şi aici avem alegeri de făcut în sensul în care putem să economisim energie, căldură, în aşa fel încât amprenta de carbon în generarea energiei, a căldurii, să fie mai mică. Putem să avem un mod de viaţă, în general, mult mai spre natură.
Putem, de exemplu să avem o dietă în care să încercăm să mâncăm local, lucrurile locale, nu cele aduse cu transport de peste mări şi ţari acolo unde ai amprentă mare pentru că transportul ăla presupune emisii destul de serioase. Poţi să încerci să te deplasezi, iarăşi, mult mai verde.
Dar, de ce vă spuneam că acţiunea trebuie să existe la toate nivelurile… Ca persoană putem să alegem şi trebuie să alegem numai că trebuie să avem opţiunile respective. Dacă nu ai un sistem de transport în comun serios, evident că nu ai cum să mergi cu alegerea aceasta bună, verde. Dacă nu ai un sistem de termoficare bine administrat şi bine menţinut degeaba faci economie când ies aburi din canalizare. Practic, economia ta nici nu se vede că-s pierderile mai mari în reţea.
Trebuie să existe o preocupare a administraţiei locale pentru a pune în contextul climatic toate activităţile. Pe lângă asta noi trebuie să ne şi adaptăm pentru că noi am stricat deja lucruri în climă care nu se mai pot repara şi trebuie să ne adaptăm la ele”, a spus climatologul Roxana Bojariu, întrebată de ce se poate face pentru a contracara schimbările climatice accelerate.
