Ziua Imnului Național al României a fost sărbătorită astăzi în Piaţa civică din municipiul Tulcea, în cadrul unei acțiuni organizate de Instituţia Prefectului – Judeţul Tulcea şi Garnizoana Tulcea. La festivităţi, din partea oficialităţilor, au fost prezenţi prefectul judeţului Tulcea, Lucian Furdui, vicepreşedinţii Consiliului Judeţean, Dumitru Mergeani şi Petre Badea, viceprimarul municipiului Tulcea, Andaluzia Luca, comandantul Garnizoanei Tulcea, comandor ing. Antoanel Marian Vătămanu, şefi de servicii deconcentrate alături de alţi participanţi.
Scurt istoric
Pe 29 iulie 1848, în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea, după citirea noii Constituţii, un grup de tineri condus de Anton Pann, a cântat pentru prima dată imnul Revoluţiei paşoptiste „Deşteaptă-te, române”, pe versurile poemului patriotic „Un răsunet”, scris de Andrei Mureşanu (şi publicat în suplimentul „Foaie pentru minte, inimă şi literatură”, nr. 25 din 21 iunie 1848, după prima parte a Proclamaţiei de la Izlaz), muzica imnului fiind atribuită lui Anton Pann.Dealtfel, prin Raportul nr. 10 al comisarului de Vâlcea, D. Zăgănescu, acesta informa ministrul Trebilor din Lăuntru al Ţărilor Româneşti că la data de 29 iulie 1848 cetăţenii oraşului, adunaţi în grădina Zăvoiului de la poalele Capelei, au cântat pentru prima dată în mod oficial actualul imn naţional „Deşteaptă-te române!”.Alte surse arată că imnul ar fi fost cântat pentru prima dată la Brașov.„Deşteaptă-te, române!” a fost de la acel moment cântecul care i-a însoţit pe români pe parcursul celor mai dificile momente ale istoriei: războiul de independenţă din 1877 şi cele două războaie mondiale.Prima înregistrare a melodiei s-a făcut pe disc, în anul 1900, în S.U.A., în interpretarea solistului Alexandru Pascu.În anul 1910, fanfara Batalionului 2 Pionieri din București reunită cu fanfara Regimentului Ștefan cel Mare din Iași au realizat prima înregistrare instrumentală a piesei, iar corul „Ion Vidu” din Lugoj a înregistrat pentru prima dată pe disc varianta corală a imnului, în acelaşi an – 1910.După 30 decembrie 1947, imediat după instaurarea dictaturii comuniste, „Deşteaptă-te, române !”, ca şi alte marşuri şi cântece patriotice, precum „Pe-al nostru steag e scris unire”, au fost interzise, intonarea sau fredonarea lor fiind pedepsite cu ani grei de închisoare.Cu toate acestea, pe 15 noiembrie 1987, în timpul revoltei anticomuniste de la Braşov, muncitorii de la uzina Steagul Roşu, aflaţi în marş spre centrul oraşului, au cântat, în faţa Spitalului Judeţean, „Deşteaptă-te, române !”.Pe 22 decembrie 1989, în timpul revoluţiei anticomuniste, imnul s-a auzit din nou, emanând unitatea maselor de oameni care protestau pe străzi şi exprimând repulsia faţă de vechiul imn comunist „Trei culori…”.„Deşteaptă-te, române!”, simbol al unităţii Revoluţiei Române de la 1848, a devenit după Revoluţia din 1989 imnul naţional al României, prin Decretul-lege nr. 40 publicat în Monitorul Ofiacial al României nr. 15 din 25 ianuarie 1990, această prevedere fiind menţionată şi în Constituţia României din 1991.În perioada 1991 – 1994, „Deşteaptă-te, române!” a fost şi imnul naţional al Republicii Moldova, dar a fost înlocuit cu imnul „Limba noastră”.Intonarea Imnului Naţional a fost reglementată prin Legea nr. 75 din 16 iulie 1994 şi prin normele de aplicare ale acesteia din anul 2001.Cetăţenii sunt datori să manifeste respect faţă de drapelul şi imnul naţional al României şi să nu comită nici un act prin care s-ar aduce ofensă acestora. La ceremoniile de arborare a drapelului, precum şi la intonarea imnului naţional, cu prilejul solemnităţilor, asistenţa trebuie să stea în picioare, bărbaţii să se descopere, iar militarii de toate gradele să dea onorul conform regulamentelor militare.Sunt considerate contravenţii intonarea sau publicarea imnului în altă limbă decât cea română, ori cu textul şi partitura diferite de cele prevăzute de lege, sau omisiunea interpretării sale în cazurile obligatorii.Ziua Imnului Naţional al României – 29 iulie a fost proclamată prin Legea nr. 99/1998.
Mesajul prefectului judeţului Tulcea, Lucian Furdui
Stimaţi invitati, Dragi tulceni!
Doresc să încep prin a vă mulţumi că sunteţi prezenţi şi astăzi alături de noi pentru a sărbători Ziua Imnului Naţional instituită prin Decretul de Lege nr.40 din 29 ianuarie 1990, zi ce aminteşte de momentele de revitalizare a spiritului românesc.
Încă din 1848, „Deșteaptă-te, române!” a fost un cântec drag românilor, insuflându-le curaj în momentele cruciale ale istoriei, cum ar fi Războiul de Independență (1877 – 1878), primul și al doilea război mondial sau ziua revoltei de la Brașov, din 15 noiembrie 1987.
La fel s-a întâmplat şi pe 22 decembrie 1989, în timpul revoluției anticomuniste, când ecoul din mintea şi sufletele celor iesiţi în stradă în vremea revoluţiei a fost exprimat prin cântecul „Deşteaptă-te, române!” cântec ce a însoţit uriașele mase de oameni, risipind frica de moarte și unind întregul popor în sentimentele nobile ale momentului.
Sub formidabila presiune a manifestanților acest cântec scris de Andrei Mureșanu, pe melodia lui Anton Pann a devenit de la sine Imn Național al României, imn cu puternic mesaj patriotic ce vorbeşte despre originea noastră latină, despre mândria descendenţei din daci şi romani, parcurgând istoria principatelor române şi amintind câteva nume definitorii-Mihai, Ştefan, Corvin…
Imnul nostru vorbeşte despre fraternitate, unitate, despre limba română, credinţa creştină, subliniază esenţele poporului.
Aceste lucruri sunt sfinte pentru noi românii şi trebuiesc respectate, pentru că nu se referă doar la trecutul românilor, ci se referă şi la viitorul şi dentitatea noastră în lume.
Datoria pe care o avem noi, românii, faţă de acest simbol naţional este de a acorda Imnului naţional onorul şi respectul cuvenit. Imnul naţional, alături de drapelul naţional, reprezintă însemnul distinctiv al unei ţări şi este un testament românesc adresat urmaşilor şi, nu în ultimul rând, umanităţii.
În această zi de sărbătoare naţională, îndemn toţi românii să cinstească IMNUL, cântandu-l cu mândrie – ca un gest de solidaritate naţională şi respect faţă de ţară, exprimănd patriotismul şi cutezanţa ce ne caracterizează.
La mulţi ani Imnului Naţional!
La mulţi ani, România!
