Se îngroapă taximetria în Tulcea? – Revolta taximetriștilor față de schimbările propuse de Consiliul Concurenței

Lupta dintre tradiție și digital, dintre taximetriști și ridesharing, ia amploare la Tulcea. Modificările propuse de Consiliul Concurenței pentru piața de taxi și transport alternativ au declanșat un val de revoltă în rândul șoferilor locali, care se tem că vor rămâne fără protecție, fără reguli și, mai ales, fără clienți.

Modificări cu miză uriașă

În iulie 2025, Consiliul Concurenței a lansat un raport care recomandă eliminarea plafonului de autorizații taxi, renunțarea la tarifele maximale, libertatea taxiurilor de a opera oriunde în țară, dispariția obligativității dispeceratelor și stimulente pentru trecerea la vehicule electrice. În paralel, pentru transportul alternativ (Uber, Bolt etc.), se propune armonizarea criteriilor tehnice și reguli mai stricte pentru transparență și protecția consumatorilor.

La prima vedere, măsurile par progresiste: mai puțină birocrație, mai multă concurență, opțiuni mai bune pentru client. În realitate, spun taximetriștii din Tulcea, efectul va fi invers: haos, pierderea controlului și „îngroparea” unei bresle.

Ce spun taximetriștii din Tulcea?

Daniel Trofim, consilier local și președintele Camerei Taximetriștilor Tulcea, este categoric: „Se încearcă promovarea celor de la ridesharing și îngroparea taximetriei”. În interviul acordat, acesta argumentează pe fiecare punct al propunerilor:

• Eliminarea plafonului de autorizații taxi:
  Trofim atrage atenția că orașul nu ar putea suporta, fizic, un număr mult mai mare de taxiuri: „Suntem în jur de 350. Imaginați-vă dacă s-ar da 1000 de autorizații – unde ar sta aceste mașini? Orașul nu poate susține “
  Argumentul „piața se autoreglează” nu ține în realitatea de pe teren, spune Trofim, pentru că nu toate serviciile pot fi reglate doar de cerere și ofertă, iar calitatea nu va crește automat.
• Renunțarea la tarifele maximale:
  „Noi avem tarif fix, stabilit de Consiliul Local, nu ne jucăm cu prețurile de pe o zi pe alta ca la ridesharing. Tariful trebuie să fie predictibil pentru client, nu o ruletă rusească”, explică Trofim.
• Eliminarea limitării geografice:
  Taximetriștii din Tulcea se tem că orașul ar putea fi invadat de taxiuri din alte localități la evenimente mari, fără ca acestea să respecte regulile și infrastructura locală: „Imaginați-vă Tulcea de Sfânta Maria, cu taxiuri din Brăila, Galați, Constanța peste tot. Unde ar parca, cine ar controla?”
• Desființarea dispeceratelor:
  Pentru șoferii tulceni, dispeceratele sunt inima controlului și garanția siguranței:
  „Dacă pasagerul pierde un obiect, știe la ce dispecerat să sune. Dacă un șofer e indisciplinat, e tras la răspundere. Fără dispecerat, pierdem orice control, totul devine haos, ca în anii ’90”, avertizează Daniel Trofim.
• Stimulente pentru taxiuri electrice:
  Deși susține trecerea la vehicule nepoluante, Trofim reclamă lipsa de sprijin real din partea autorităților locale: „Am cerut gratuitate la redevența pentru taxiuri electrice. La Tulcea, avem unul singur, pentru că nu există niciun avantaj concret.”

De ce spun taximetriștii că vor fi „îngropați”?

Dincolo de argumente economice, taximetriștii tulceni văd aceste modificări ca pe o formă de favorizare a platformelor de ridesharing. Ei spun că noile reguli ar permite acestora să acapareze piața rapid, fără aceleași obligații și costuri ca taximetriștii tradiționali. „Banii pleacă din țară, controlul dispare, iar noi rămânem cu taxele și regulile”, acuză Trofim.

Din discuțiile cu Daniel Trofim reiese și neîncrederea în digitalizarea totală a monitorizării. Deși Consiliul propune un sistem informatic național, Trofim punctează că investițiile sunt uriașe și nu este clar cine le va suporta sau cine va controla sistemul: „E ceva bun pentru client, dar la ce costuri? Cine plătește aplicația, cine răspunde dacă nu merge?”

O luptă locală cu miză națională

Cazul Tulcei nu este unic, dar devine emblematic pentru ce simt taximetriștii din orașele mici și mijlocii: o presiune constantă din partea marilor platforme, susținută, spun ei, de autorități care uită realitatea din teren. Presiunea socială, lipsa dialogului real și temerea că „se dă totul liber” îi face pe mulți să se gândească la proteste sau la acțiuni în instanță.

În timp ce Consiliul Concurenței și Guvernul susțin liberalizarea ca o cale spre progres, taximetriștii din Tulcea spun, simplu: „Ce funcționează la București nu merge și la Tulcea. Nu vrem să fim sacrificați pe altarul digitalizării forțate.”

****

Articolul rămâne deschis dezbaterii: suntem la începutul unui conflict care va reconfigura transportul urban din România. Exprimați-vă opinia în comentarii la acest articol.