Un teren de 110.803 metri pătrați, în inima zonei de agrement din Sulina, cu căsuțe, scenă, beach-bar, grupuri sanitare, punct de prim-ajutor și infrastructură deja construită. Totul, pe 49 de ani. Prețul de pornire? 49.425 lei pe an – adică aproape 10.000 de euro.
Sună tentant. Sau suspect de mic?
Primăria orașului Sulina a scos la licitație concesionarea terenului din zona UTR 1 – „Amenajare plajă Sulina”, domeniu public, carte funciară 30222, pentru aproape jumătate de secol. Documentația oficială vorbește despre „valorificarea eficientă și durabilă a unui bun public aflat într-o stare de utilizare limitată” . Tradus liber: o investiție de milioane care stă și se degradează.
Cum s-a ajuns aici
Complexul de pe plajă – căsuțele din lemn, scena de 430 mp, chioșcurile, grupurile sanitare – a fost construit în 2008–2009 prin Ministerul Dezvoltării al celebrei Elena Udrea. A urmat un deceniu de litigii, inclusiv la nivel european. Potrivit consilierului personal al primarului, Valentin Moldoveanu, „după zece ani de procese, s-a dovedit că nu a fost nicio problemă”, iar activele au rămas în patrimoniul primăriei .
Dar povestea nu e atât de simplă.
„Reprezintă un ansamblu construit în 2008–2009 de către Ministerul Dezvoltării. A fost sub un litigiu european, inclusiv pe chestiuni de mediu. Acum doi ani de zile au fost câștigate în toate instanțele, inclusiv la nivel european, că nu au fost probleme. Primăria Sulina s-a ales cu o serie de imobile – impropriu spus imobile, fiind niște construcții supraterane, aflate acum în paragină. După zece ani de procese, s-a dovedit că nu a fost nicio problemă și au rămas la Primărie. Dar timp de zece ani nimeni nu le-a administrat și nu a investit în ele pentru că erau în litigiu”, explică Moldoveanu .
Rezultatul: o investiție mare, dar uzată de timp.
Prețul care a aprins discuția
49.425 lei pe an pentru 110.803 mp în zona de plajă.
Calcul simplu: aproximativ 0,44 lei/mp/an.
„Mi se pare foarte mic prețul de pornire”, ar spune oricine, la prima vedere. Răspunsul a fost ferm:
„Sincer, este prețul stabilit prin raportul de evaluare. Vă dați seama că nu stabilim noi. Este expert evaluator care a fost, a văzut investiția, a văzut zona, a analizat situația juridică. Acesta este prețul stabilit, prețul de plecare la licitație. Noi nu putem inventa sume.”- spune primarul Sulinei, Maria Bălan
Redevența minimă este prevăzută oficial în documentație .
Primarul Maria Bălan mai spune ceva, poate mai important decât suma:
„E păcat de amenajarea existentă, pentru că se degradează permanent. Noi încercăm să le întreținem, dar să avem sursele financiare necesare să le reparăm și să putem să angajăm personal să le păzească… Inițiativa privată ar fi mult mai oportună. Dar trebuie ca investitorul să considere oportună și profitabilă situația actuală.”
„Când nu ai nimic, ai doar pierderi”
Consilierul primarului,Valentin Moldoveanu nu ocolește subiectul prețului.
„Când nu ai nimic, astăzi ai doar pierderi. În acest sens, mi se pare mic un preț de 10.000 de euro? Poate. Dar de unde pornești? Ai niște cheltuieli clare, ai o investiție care trebuie readusă la viață, ai sume anuale de întreținere. Dorința unei comunități de a se dezvolta este de a investi. Ca să atragi investitori trebuie să îi atragi să investească.”
Și continuă:
„Faptul că eu astăzi cheltui bani din banii comunității ca să întrețin acele spații, sunt obligat conform legii, vine mediul și îmi dă amendă dacă nu sunt în regulă, și poate eu cheltui bani care nu produc nimic pentru comunitate… Un preț de pornire stabilit de evaluator nu înseamnă valoarea finală. Dacă facem o analiză între deficitul pe bugetul local, cheltuielile pe care le avem și venitul care ar veni, plus investițiile pe care trebuie să le facă un investitor acolo, credeți-mă că depășim cu mult cei 10.000 de euro pe an.”
Mesajul administrației e limpede: mai bine o concesiune cu investiții asumate decât o proprietate care aduce doar costuri.
11 hectare. La pachet.
Licitația nu permite fragmentarea terenului. Întregul lot trebuie concesionat.
Primarul explică de ce:
„Aplicația este pentru suprafață, pentru cartea funciară respectivă. După adjudecare se face mențiune a concesiunii în cartea funciară. Nu poți să faci mențiune pe cinci hectare dintr-o carte de 11 hectare. Dezmembrarea domeniului public se face doar cu hotărâre de Guvern și cu toți pașii necesari. Ar fi durat foarte mult.”
Durata concesiunii: 49 de ani .
Investiții obligatorii în primii trei ani .
Reziliere dacă angajamentele nu sunt respectate .
Zona este supusă condițiilor stricte impuse de Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării .
Cine vine la masa de joc?
Cinci caiete de sarcini au fost cumpărate până acum, majoritatea de persoane din Sulina, dar și din afara localității . Termenul de depunere a ofertelor este mâine, 5 martie. La prânz se deschid ofertele și condiția e să fie minim 2.
Rămâne de văzut câți dintre cei 5 interesați vor depune efectiv ofertă.
Pentru Sulina, miza nu este doar redevența anuală. Miza este dacă orașul reușește să transforme o investiție blocată zece ani într-un proiect care chiar produce.
La 10.000 de euro pe an, întrebarea nu mai este doar dacă prețul e mic.
Ci cine are curajul – și planul – să joace cartea Sulina pentru următorii 49 de ani.
