Colectarea apei de ploaie de pe acoperișuri ar putea deveni o armă eficientă în lupta cu valurile de căldură care lovesc tot mai frecvent orașele europene. Potrivit unui nou studiu realizat de Universitatea din Manchester, citat de Mediafax pe baza informațiilor Euronews, colectarea apei de ploaie de pe acoperișuri și utilizarea ei strategică pentru răcire ar putea reduce simultan cererea de energie și temperaturile urbane.
„Colectarea apei de ploaie de pe acoperișuri și utilizarea ei în mod strategic pentru răcire ar putea constitui o soluție practică pentru reducerea atât a cererii de energie, cât și a temperaturilor urbane”, a declarat dr. Zhonghua Zheng, autorul principal al studiului. Cercetătorul britanic a creat un model de sistem care stochează apa de ploaie colectată de pe acoperișuri și o pulverizează automat asupra clădirilor în perioadele de caniculă.
Studiul, publicat în revista științifică „Earth’s Future”, a constatat că acoperișurile mai reci transferă mai puțină căldură în interiorul clădirilor, ceea ce reduce nevoia de aer condiționat și, implicit, consumul de energie folosit pentru răcire. O utilizare mai redusă a sistemelor de climatizare înseamnă, în același timp, mai puțină căldură reziduală eliberată în oraș. Cercetătorii susțin că, împreună, aceste efecte ar putea diminua numărul total de zile cu valuri de căldură și ar putea atenua intensitatea fenomenelor de căldură extremă.
„Orașele din întreaga lume se confruntă cu provocări din ce în ce mai mari cauzate de căldura extremă”, a mai spus dr. Zhonghua Zheng.
Momentul stropirii, mai important decât cantitatea de apă folosită
Studiul a luat ca exemplu orașul Tokio și a arătat că momentul în care au fost activate sistemele de stropire – de pildă, atunci când acoperișul atinge o anumită temperatură – a avut un impact mai mare decât dimensiunea rezervorului de apă sau cantitatea folosită. În Tokio, temperatura medie în iulie este de 25,7 grade Celsius, iar în august, de 26,9 grade Celsius, cu maxime medii zilnice între 29,9 și 31,3 grade Celsius, potrivit Agenției Meteorologice Japoneze. Umiditatea ajunge la 74-76% în luna august. În iunie și iulie plouă frecvent, pe fondul musonului, iar în septembrie-octombrie apar ploile aduse de taifunuri.
Cercetătorii au observat că nici cantitatea de apă din rezervor nu este direct proporțională cu eficiența metodei de răcire urbană. Dacă rezervorul este mult prea mare și acoperișul este stropit cu prea multă apă, temperatura și consumul de energie nu scad, pentru că apa rămâne pe acoperiș în loc să se evapore. Folosită în cantitate potrivită, însă, metoda aduce beneficii „și mai mari în anii călduroși”, a precizat dr. Zheng.
Cercetătorul consideră că această abordare ar putea deveni tot mai importantă pe măsură ce schimbările climatice fac ca vremea să se încălzească tot mai mult. Studiul ar putea ajuta autoritățile locale și urbaniștii să evalueze modul în care sistemele de răcire bazate pe apa de ploaie ar putea funcționa în propriile regiuni, ținând cont de costuri și de disponibilitatea apei.