România fără energie nucleară de la Cernavodă, cel puțin 10 zile. Ce se întâmplă cu facturile

România a rămas, joi, 13 august 2026, fără energie nucleară, odată cu oprirea controlată a reactorului 2 al Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă, potrivit HotNews.ro. Primul reactor al centralei fusese deja oprit la sfârșitul lunii iulie, din cauza debitului scăzut al Dunării.

Oprirea celor două unități ale centralei înseamnă cu o cincime mai puțină energie electrică în sistem. Unitățile 1 și 2 au fiecare o capacitate de 700 MW, ceea ce reprezintă 20% din totalul producției de energie din România.

Ministerul Energiei mizează pe eolian, cărbune și importuri

Ministerul Energiei susține că oprirea producției de la Cernavodă va fi compensată din resurse alternative și importuri, sistemul urmând să se bazeze pe energia eoliană, pe centralele pe cărbune și pe achiziții din piețele regionale.

„Acestea vor fi utilizate în funcţie de evoluţia reală a sistemului şi de condiţiile hidrologice din perioada următoare. Pentru următoarele 7 zile, prognoza indică şi un aport al producţiei eoliene, cu o producţie medie estimată de 525 MW, un maxim de 1.560 MW şi un minim de 100 MW”, se arată într-un comunicat al ministerului.

O parte din deficit poate fi acoperită din producția Grupului energetic Rovinari 4 al Complexului Energetic Oltenia, cu o putere instalată de 330 MW, aflat în rezervă, precum și de minimum 300 MW disponibili din producția Hidroelectrica, în limitele tehnice și ale resursei de apă disponibile.

„Aceste resurse, împreună cu producţia eoliană şi celelalte opţiuni disponibile în sistem, oferă Dispecerului Energetic Naţional posibilitatea de a compensa deficitul de producţie generat de oprirea Unităţii 2, fără a anticipa în acest moment activarea tuturor capacităţilor de rezervă”, precizează Ministerul Energiei.

Prognozele pentru weekend indică o posibilă îmbunătățire a condițiilor hidrologice, iar măsurile vor fi adaptate în funcție de evoluția debitului Dunării, a producției și a consumului.

Directorul centralei: nu vedem o repornire cel puțin 10 zile

Directorul de la Cernavodă, Romeo Urjan, susține că durata opririi complete a centralei depinde de evoluția nivelului Dunării.

„În momentul de față, prognoza pe 10 zile ne arată o scădere continuă a nivelului Dunării, deci cel puțin pentru 10 zile nu vedem o repornire de unitate nucleară”, a declarat el.

Urjan a spus că, în opinia lui, nu există motive de îngrijorare cu privire la stabilitatea sistemului energetic.

„Românii nu cred că au de ce să se teamă, nu vorbim de blackout sau de criză, sau de nu știu ce alte fenomene care să inducă teamă în populație, nu. Reactoarele se opresc, se repornesc. Avem alți producători. Avem surse din import. Eu le-aș spune că trăim într-o lume normală, în care reactoarele pornesc, în care apa scade și luăm măsuri pe viitor pentru a evita aceste lucruri”, a mai spus Romeo Urjan.

Efectul în facturile consumatorilor

Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, nu a exclus ca o perioadă prelungită a opririi centralei de la Cernavodă să se vadă în facturi.

„Efectul economic, într-adevăr, este mai clar şi pe consumatorii industriali care depind de piaţa zilei următoare şi, la un moment dat, şi marii furnizori vor fi impactaţi odată cu închiderea unităţii 2, pentru că vor trebui să înlocuiască contractul Nuclearelectrica cu achiziţia de electricitate de pe piaţa zilei următoare din România şi pieţele regionale”, a explicat el.

Oficialul avertizează că situația îi va afecta atât pe marii consumatori, cât și pe furnizorii care primesc energie produsă de centrala nucleară, iar efectul se va vedea în facturi dacă situația se prelungește.

„Dacă vorbim doar de 10 zile, de o situaţie de felul acesta, efectul în facturile din toamnă va fi unul mic. Dacă vorbim de o perioadă mai lungă, sigur că lucrurile pot arăta puţin mai rău atât în ceea ce priveşte competitivitatea economică, cât şi anumite efecte în facturile consumatorilor. Dar lucrările de dragare continuă, de decolmatare, pentru ca repornirea să se facă puţin mai repede odată ce creşte debitul Dunării”, a mai declarat Cristian Bușoi.

Sistemul Electroenergetic Național dispune de o capacitate transfrontalieră ridicată, de aproximativ 4.000 MW, care să permită importuri de energie electrică. Potrivit datelor Transelectrica, miercuri seara, 12 august 2026, la ora 19:15, România avea un consum de energie de 6.662 MW și o producție de 5.908 MW.

===CORP===