A pornit cu o casă veche, o grădină, câteva animale și ideea foarte omenească de a avea unde să fugă din oraș în weekend. După mai bine de un deceniu, Bianca Folescu nu mai are doar o casă la Vișina, în comuna Jurilovca. Are o gospodărie tradițională, un mic muzeu, un punct gastronomic, ateliere, colecții, evenimente și, poate cel mai important, o idee care a crescut mult peste gardul curții: Dobrogea trebuie vândută lumii prin ceea ce are mai greu de copiat, gustul și amestecul ei de culturi.
Iar următoarea bornă este ambițioasă. Dobrogea este oficial candidată la titlul de Regiune Gastronomică Europeană 2029, statut confirmat de International Institute of Gastronomy, Culture, Arts and Tourism, IGCAT. Nu are încă titlul în buzunar, cum s-ar spune la piață, dar este deja așezată la masa candidaților europeni.
A cumpărat o casă de vacanță. S-a trezit cu un mic univers dobrogean
Povestea „Suvenir din Dobrogea” începe în 2011, potrivit prezentării oficiale a Consiliului Județean Tulcea. Bianca Folescu, venită din Constanța, a cumpărat atunci o casă veche în Vișina. A restaurat-o, apoi a mai cumpărat o casă, a construit alte spații și a adunat, încet, obiecte, rețete și povești.
Ce trebuia să fie un refugiu de weekend s-a transformat într-un obiectiv turistic în toată regula. CJ Tulcea descrie astăzi locul drept un „muzeu viu”, cu război de țesut, costume, mobilier tradițional, grădină, livadă, animale, ateliere și evenimente culturale.
Bianca Folescu povestește că proiectul nu a fost gândit inițial ca o afacere. A vrut o casă cu flori și animale, dar vizitatorii au început să vină tocmai pentru ceea ce nu se mai găsește ușor în turismul lustruit: lucruri adevărate, făcute fără decor de carton.
„M-am îndrăgostit de tot ceea ce înseamnă tradiționalul dobrogean”, explică ea, iar de aici a venit și ideea unui suvenir specific Dobrogei, nu a încă unui magnet de frigider fabricat cine știe unde și lipit cu o barcă pe el.
La Vișina nu se servește doar pește. Dobrogea are mai multe bucătării
Aici apare una dintre ideile interesante ale proiectului. Bianca Folescu refuză reducerea gastronomiei nord-dobrogene la formula comodă „pește, borș și gata”.
Într-un interviu acordat Radio Constanța, ea explica faptul că își dorește ca turiștii veniți spre Deltă să descopere și mâncarea tradițională a celorlalte comunități ale Dobrogei, nu doar bucătăria pescărească lipovenească. Ingredientele provin, pe cât posibil, din propria gospodărie sau de la producători locali, iar preparatele sunt făcute în casă.
Gospodăria din Vișina are chiar cinci interioare tradiționale amenajate după specificul unor comunități reprezentative: bulgari, aromâni, ruși lipoveni, tătari și români. În curtea ei au fost organizate evenimente dedicate gastronomiei multietnice, tocmai pentru a scoate bucătăria dobrogeană din sertarul îngust în care este pusă uneori de turismul de masă.
Au apărut astfel întâlniri dedicate moștenirii tătare, cu șuberec făcut în atelier, evenimentul „Pâinea în credința multietnică”, o reconstituire a nunții ucrainenilor din Dobrogea sau „Plăcintele din Dobrogea”, unde rețetele diferitelor etnii au ajuns la aceeași masă.
Și asta este, de fapt, una dintre marile arme turistice ale Dobrogei. În câteva zeci de kilometri poți trece gastronomic de la borș lipovenesc la șuberec tătăresc, de la plăcinte dobrogene la rețete bulgărești sau aromânești. Fără avion și fără pașaport.
2026 a adus și frâna de mână: cazarea a fost scoasă din ecuație
Povestea nu este însă una dintre acelea în care antreprenoriatul rural merge numai în sus, iar găinile fac ouă de aur.
Bianca Folescu spune că vara lui 2026 este mai dificilă economic. Drept urmare, a schimbat modelul de funcționare: a renunțat la serviciile de cazare și a transformat fostele camere pentru turiști în spații care pot fi vizitate, iar una dintre încăperi a devenit magazin pentru meșteșuguri și artizanat dobrogean.
Vizitatorii pot însă continua să petreacă o zi în gospodărie, să participe la activități și să intre în contact cu animalele din curte, de la iepuri și păsări până la oi și cai. În anumite perioade sunt organizate și plimbări cu trăsura.
Este o adaptare interesantă: mai puțin „cazare rurală”, mai multă experiență rurală.
Din curtea de la Vișina, direct în candidatura Dobrogei pentru 2029
Miza depășește însă afacerea personală. Bianca Folescu este implicată în proiectul Flavours of Dobrogea, construit în jurul candidaturii regiunii la titlul de European Region of Gastronomy 2029.
Candidatura a fost oficializată în 2025. Comitetul regional reunește Uniunea Națională a Patronatului Român, Regiunea Sud-Est, Primăria Năvodari, Colegiul Național de Arte „Regina Maria” din Constanța și Kirvad Tour, iar protocolul de colaborare a fost semnat cu IGCAT.
România are deja antecedente serioase în această competiție. Sibiul a deținut titlul în 2019, Harghita este regiune desemnată pentru 2027, Banatul candidează pentru 2028, iar Dobrogea pentru 2029. În martie 2026, reprezentanții celor trei proiecte, Harghita, Banat și Dobrogea, au semnat și un parteneriat de cooperare la Institutul Național al Patrimoniului.
Importantă este nuanța: Dobrogea este candidată, nu câștigătoare. Titlul presupune evaluare internațională și un program regional mult mai amplu decât organizarea unor festivaluri culinare. IGCAT pune accent pe educație alimentară, turism sustenabil, economie locală, sănătate, protejarea patrimoniului gastronomic și inovare.
Jurilovca a ajuns deja pe masa juriilor internaționale
Zona Tulcei nu apare în proiect doar ca fotografie frumoasă cu lotci.
În 2026, Dobrogea a trimis la World Food Gift Challenge, competiție internațională organizată sub egida IGCAT, patru produse reprezentative. Printre ele s-a aflat chiar „Flavours of Jurilovca”, prezentat de Suvenir din Dobrogea. Un alt produs tulcean, „Born in the Delta – Lotca Kit”, realizat de Marangoz – Meșterii de Azi, a câștigat premiul pentru cel mai bun cadou educațional.
Așadar, drumul către 2029 nu mai este doar o declarație frumoasă pusă pe un banner. Produsele și poveștile din nordul Dobrogei au început deja să fie prezentate în circuitul internațional al regiunilor gastronomice.
Urmează și Via Dobrogeană
Bianca Folescu este implicată și în proiectul Via Dobrogeană, un traseu turistic de aproximativ 850 de kilometri inspirat, ca filozofie, de succesul Via Transilvanica. Proiectul își propune să lege locuri mai puțin cunoscute, comunități, cetăți, rezervații, mănăstiri, crame și puncte gastronomice din sud-estul României, iar termenul anunțat pentru realizarea traseului este 2027.
Pentru Folescu, cele două proiecte se completează. Ideea este ca Dobrogea să nu mai fie vândută exclusiv prin trei imagini reciclate la nesfârșit: pelicanul, plaja și cherhanaua.
„Ne dorim ca, în 2029, Dobrogea să devină Regiune Gastronomică Europeană. Gastronomia noastră va fi cap de afiș în Europa”, spune ea. În aceeași strategie așază Via Dobrogeană, istoria, tradițiile, punctele gastronomice și comunitățile locale.
Și aici este, probabil, partea cea mai solidă a pariului. Dobrogea nu poate concura cu marile destinații europene prin infrastructură, servicii sau bugete de promovare. Cel puțin nu deocamdată. Dar poate concura cu ceva ce Europa occidentală caută tot mai insistent și nu poate fabrica peste noapte: locuri încă vii, comunități diferite care au locuit împreună sute de ani și o gastronomie născută din acest amestec.
La Vișina, Bianca Folescu a început cu o casă.
Dacă pariul pentru 2029 iese, s-ar putea ca de la masa din curtea acelei case să se vadă, metaforic vorbind, ceva mai mult decât grădina: Europa.
Surse de documentare: International Institute of Gastronomy, Culture, Arts and Tourism, IGCAT; European Region of Gastronomy; Flavours of Dobrogea; Consiliul Județean Tulcea; Radio Constanța; Radio Vacanța; World Food Gift Challenge; Visit Jurilovca.
