Când directorul Mihai Tiuliumeanu a pășit în fața invitaților la conferința de lansare a proiectului „Școala Viitorului”, purtând o haină militară kaki, blugi și bocanci, nu ținuta a fost cea care a captat atenția – deși a fost, incontestabil, un contrast vibrant față de solemnitatea cu care ne-am obișnuit la astfel de evenimente. Ci ideile. Acele idei care zdruncină sistemul românesc de educație până în fibra lui cea mai rezistentă – cea a stagnării.
La Liceul Tehnologic „Henri Coandă” din Tulcea, ieri nu s-a lansat doar un proiect educațional. S-a lansat o revoluție. Sau, cel puțin, un strigăt articulat către o reformă autentică.
Un director ca un manifest
Mihai Tiuliumeanu nu e doar „unul dintre cei mai speciali directori din România”, cum l-a numit primarul Ștefan Ilie. Este poate singurul care reușește să transforme o conferință educațională într-un TEDx cu infuzie de umor fin, știință, critică ascuțită și o viziune care nu încape în niciun plan-cadru.
„Avem nevoie de oameni cu abilități reale de viață, care să știe să decidă, să se descurce, să se adapteze. Dar sistemul nostru e blocat în competențe. Elevii învață formule, teorii… dar nu știu ce să facă cu ele. Și de aceea suntem unde suntem: pe penultimul loc în Europa la testele PISA”, a spus Tiuliumeanu, într-o prezentare captivantă care a amestecat analiza sistemică cu metafore biologice și ironii bine plasate la adresa birocratizării și politizării excesive.
Școala-pilot: un laborator viu de educație
„Școala Viitorului” nu e o glumă. Este un program național pilot, susținut prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), finanțat de Uniunea Europeană. Liceul „Henri Coandă” este una dintre cele doar 51 de școli selectate din cele aproximativ 10.000 existente la nivel național – adică 0,5% dintre unitățile preuniversitare. Este, de altfel, singura din județul Tulcea.
Valoarea totală a proiectului: 1.135.690 lei. Cofinanțarea Primăriei Tulcea: 45.000 lei. Durata proiectului: 30 de luni.
Ce presupune concret?
📌 Opționale reale, nu bifate pe hârtie, ci alese de elevi în funcție de aptitudini și interese. Da, chiar yoga e un opțional serios aici – predat de un instructor cu un trecut de transformare personală prin această practică.
📌 Teste atitudinale pentru toți elevii – nu pentru note, ci pentru autocunoaștere.
📌 Consiliere psihologică într-un spațiu amenajat informal, unde se intră nu cu frică, ci cu relaxare.
📌 Materii noi, gândite împreună cu experți și adaptate realității: de la antreprenoriat aplicat până la orientare profesională cu sens.
📌 Formare intensă a cadrelor didactice – nu prin PDF-uri trimise pe email, ci prin cursuri adevărate, „petrecute” între olimpiade și simulări.
„Am petrecut patru weekenduri împreună. Am râs, am învățat, am vorbit cu formatori care sunt autori de programe școlare. Ne-am reconectat cu ceea ce ne-a adus în această meserie: ideea că educația poate schimba vieți”, a spus profesoara Carmen Balcă.
Educația se face cu nerv, nu cu pix roșu
Primarul Ștefan Ilie, deși prins între o inundație la un bloc și o petiție la primărie, a rămas mai mult decât plănuise. „Pentru că mi-a plăcut. Și mi-am notat. M-ați zăpăcit cu ideile. Dar dacă vrem să fim auziți – de minister, de inspectorat, de societate – trebuie să vorbim. Să țipăm. Să nu renunțăm.”
Viceprimarul Andaluzia Luca a fost, de asemenea, prezentă la eveniment și a transmis un mesaj de susținere clar pentru inițiativă, subliniind importanța parteneriatului între administrația locală și școală în transformarea educației.
O hartă cu o singură școală
Tulcea e pe harta celor 51. Și nu oricum. „Dacă n-am fi fost noi, județul nostru ar fi lipsit. Sunt județe mult mai mari – Suceava, Botoșani, Alba – care nu au nici măcar o unitate pilot. Iar dintre toate, doar Colegiul Sfântul Sava este liceu de top. Restul sunt școli generale sau licee tehnologice. Cele care au nevoie să supraviețuiască”, spune Tiuliumeanu.
La „Henri Coandă”, nu se supraviețuiește. Se creează. Se experimentează. Se greșește, poate, dar se încearcă. Aici, școala nu mai este un turn de fildeș. Este un atelier viu.
Final de conferință, început de drum
„Școala Viitorului” e mai mult decât un proiect pilot. Este un manifest educațional. Un exercițiu de libertate. O încercare, poate naivă dar profund necesară, de a aduce înapoi sensul în sălile de clasă. La „Henri Coandă”, ideile nu se scriu cu pixul roșu, ci se trăiesc.
Și poate că tocmai aici începe viitorul