Via Dobrogeana se conturează ca unul dintre cele mai ambițioase proiecte turistice ale sud-estului României. Traseul de 850 de kilometri va străbate 130 de localități și va reuni pe aceeași rută Galațiul, Munții Măcinului, județul Tulcea, Delta Dunării, comunitățile multietnice ale Dobrogei și podgoriile din sud. Obiectivul este simplu și direct: să aducă la lumină locuri și comunități rareori incluse în circuitele turistice tradiționale.
Startul traseului este la Mănăstirea Precista din Galați, unde a fost montată prima bornă oficială. „E un drum care unește Moldova, Muntenia și Dobrogea și traversează zone naturale și culturale foarte diferite, de la Parcul Național Munții Măcinului la cramele și tradițiile sud-dobrogene”, a declarat Laurențiu Isopescu, președintele Asociației „Via Dobrogeana” (sursa: Observator).
De la Munții Măcinului la Delta Dunării, prin inima județului Tulcea
După traversarea podului suspendat de la Brăila, traseul intră în județul Tulcea, unde relieful se schimbă brusc. Munții Măcinului sunt prima zonă majoră inclusă în rută, iar localitățile din apropiere pregătesc deja facilități pentru viitorii turiști. De aici, Via Dobrogeana coboară spre municipiul Tulcea, oraș care devine un nod strategic: locul unde Dunărea se desface în canale și începe Delta propriu-zisă.
Diversitatea etnică a Dobrogei este una dintre componentele centrale ale proiectului. „În regiune trăiesc peste 18 etnii, fiecare cu tradiții, gastronomie și expresii culturale diferite. De la aromâni la megleni sau bulgari, toate contribuie la specificul traseului. Iar Tulcea rămâne poarta de acces către Delta Dunării și spre Sulina”, a explicat Bianca Folescu, manager de tradiții în cadrul proiectului (sursa: Observator).
În Delta Dunării, traseul devine mixt: segmentele terestre sunt completate cu deplasare pe apă, în barcă sau caiac. Sunt incluse zone naturale puțin cunoscute, peșteri, cetăți și obiective precum „Stejarul Îngenunchiat”, monument al naturii unic în lume.
Drumul spre sud și traseul vinului dobrogean
În a doua jumătate a rutei, Via Dobrogeana înaintează spre sud, traversând satele dobrogene până la litoral. Segmentul viticol devine parte importantă a traseului, cu opriri în crame ce își propun să transforme drumeția într-o experiență completă. „Murfatlar este singura cramă din România cu muzeu propriu. Poți urmări traseul strugurelui, de la câmp la îmbuteliere, și poți întâlni formații artistice locale care completează experiența”, a declarat directorul cramei, Mădălin Simion (sursa: Observator).
Proiectul Via Dobrogeana este evaluat la aproximativ 4 milioane de euro, bani care vor proveni din sponsorizări și donații. Planul complet este împărțit în patru etape și are o durată totală de implementare de 18 ani, însă primele rezultate concrete sunt așteptate în scurt timp. Traseul complet marcat, aplicația mobilă și platforma digitală dedicată turiștilor ar trebui să fie gata până în 2027, anul inaugurării oficiale.
Pentru Dobrogea și în special pentru județul Tulcea, Via Dobrogeana funcționează ca o coloană vertebrală turistică: un drum care nu doar traversează regiunea, ci îi pune în valoare identitatea, relieful, oamenii și memoria culturală.
Surse documentarii : Observator Antena 1 / ProTV
Lipsesc din traseul Via Dobrogeana: Cheile Dobrogei,cetățile Capidava,Ulmetum, Adamclisi și multe altele.
Este firesc, că inițiativa să fie susținută de sponsori, de aceea traseul pare dominat de podgorii, omițând multe obiective atractive, cum sunt principalele cetăți, mănăstiri, chei, etc.
Dar, dacă proiectul este flexibil, se poate îmbunătăți!
Bine că nu s-a numit Via Ialomița. Un sfert din traseu se vede că ar fi prin jud.Ialomița. Unde sunt cetățile de pe cursul Dunării? Cetatea Capidava, Carsium, Ulmetum, Cheile Dobrogei și multe alte locații frumoase.