La prima vedere, pare o defrișare. Copaci răniți, cu scoarța îndepărtată în jurul trunchiului, puieți smulși din rădăcină și intervenții pe cinci insule din Delta Dunării. În realitate, însă, ceea ce se întâmplă acum este o amplă acțiune de refacere a unuia dintre cele mai valoroase ecosisteme din Europa.
Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARBDD) desfășoară o operațiune specială prin care sunt eliminate speciile invazive care au ajuns să domine pădurile naturale de luncă. Scopul este simplu: să ofere din nou șansa sălciilor, plopilor și celorlalte specii autohtone să se dezvolte în habitatul lor natural.
Cinci insule din județul Tulcea, vizate de intervenții
Lucrările se desfășoară pe o suprafață de aproximativ 43 de hectare, pe cinci insule situate în apropierea Tulcei: în zona Isaccea, la Ceatal, lângă Chilia Veche și în două foste meandre ale brațului Sfântu Gheorghe.
Nu este vorba despre o tăiere clasică a arborilor, ci despre eliminarea controlată a unor specii considerate invazive și periculoase pentru echilibrul natural al Deltei.
Trei „invadatori” care sufocă pădurile Deltei
Specialiștii intervin împotriva salcâmului pitic (Amorpha fruticosa), frasinului american și arțarului american, specii introduse în trecut din America de Nord și care s-au răspândit agresiv în Delta Dunării.
Cel mai cunoscut dintre aceștia este salcâmul pitic. Arbustul formează desișuri extrem de dense, împiedică regenerarea vegetației locale și, în unele locuri, a ajuns să blocheze inclusiv accesul bărcilor la mal.
Cercetătorul Gabriel Lupu, de la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării, avertiza încă din 2023 că această specie a înlocuit vegetația naturală în anumite zone și este foarte greu de combătut, deoarece poate reapărea chiar și după incendiere sau după ce este smulsă din pământ.
Ce înseamnă, de fapt, „sugrumarea” copacilor
Metoda folosită pentru arborii maturi poartă numele de secuire.
Practic, specialiștii îndepărtează un inel complet de scoarță din jurul trunchiului. Astfel este întreruptă circulația sevei, iar arborele se usucă treptat, fără utilizarea erbicidelor sau a altor substanțe chimice care ar putea afecta ecosistemul.
În cazul puieților, intervenția este mai simplă: aceștia sunt smulși din rădăcină sau rupți înainte să apuce să se dezvolte.
După eliminarea speciilor invazive vor fi plantați arbori autohtoni, iar suprafețele vor fi monitorizate ani la rând, deoarece semințele și rădăcinile rămase în sol pot genera noi plante chiar și după mult timp.
Delta va fi reconectată la apă
Proiectul nu înseamnă doar combaterea speciilor invazive.
ARBDD anunță și reactivarea unor brațe laterale ale Dunării, precum și refacerea circulației apei prin vechi meandre ale brațului Sfântu Gheorghe. Măsurile urmăresc reducerea depunerilor de sedimente și refacerea conexiunii naturale dintre insule și fluviu.
Un proiect european de peste 14 milioane de euro
Lucrările fac parte din proiectul internațional LIFE WILDisland, derulat în perioada septembrie 2021 – august 2027.
Programul reunește 15 parteneri din opt state dunărene, iar România este reprezentată de ARBDD și Romsilva, prin Direcția Silvică Tulcea.
Bugetul total este de 14,22 milioane de euro, dintre care peste 9 milioane sunt finanțate de Uniunea Europeană. Proiectul vizează 34 de insule și aproximativ 1.267 de hectare de habitate naturale de-a lungul Dunării, iar România deține cea mai mare concentrare de insule incluse în program.
Un nou pericol își face apariția în Delta Dunării
În timp ce lupta împotriva arborilor invazivi continuă, cercetătorii au identificat un nou motiv de îngrijorare.
În luna mai 2026 a fost confirmată, pentru prima dată în Delta românească, prezența plantei acvatice invazive Ludwigia peploides, descoperită pe canalul Șontea Nouă, în sectorul Candura.
Planta formează covoare vegetale dense, se răspândește rapid chiar și din fragmente foarte mici și poate bloca lumina, circulația apei și dezvoltarea speciilor acvatice locale.
Specialiștii recomandă intervenții rapide și monitorizare permanentă pentru ca noul invadator să nu ajungă să producă în Delta Dunării aceleași efecte devastatoare pe care le-au provocat deja speciile invazive de arbori
