Milioane de persoane din Marea Britanie ar putea fi nevoite să muncească până la 68 de ani pentru a primi pensia de stat, după ce Office for Budget Responsibility (OBR), instituția care supraveghează finanțele publice britanice, a indicat că majorarea vârstei de pensionare ar putea fi aplicată cu șapte ani mai devreme decât prevede legea. Potrivit Ora de Sibiu, guvernul de la Londra a negat că ar fi luat deja o astfel de decizie, însă raportul OBR a stârnit controverse atât în rândul britanicilor, cât și al românilor care muncesc în Regatul Unit.
Raportul OBR arată că vârsta pentru obținerea pensiei de stat ar putea crește la 68 de ani în intervalul 2037–2039, deși legea actuală prevede această majorare abia între 2044 și 2046. Trezoreria britanică ar fi confirmat acest calendar ca fiind „poziția actuală de politică” a guvernului, însă ministrul britanic al Pensiilor, Torsten Bell, a respins informațiile privind o decizie oficială de grăbire a calendarului.
Dacă propunerea ar fi adoptată, cei născuți între 6 aprilie 1970 și 5 aprilie 1978 ar putea fi obligați să aștepte între o lună și un an suplimentar pentru a primi pensia de stat. Măsura nu a fost încă transformată în lege și ar necesita aprobarea Parlamentului britanic. Presiunea pentru creșterea vârstei de pensionare vine pe fondul costurilor tot mai mari generate de îmbătrânirea populației. OBR estimează că menținerea calendarului actual ar costa bugetul britanic cu șase miliarde de lire sterline în plus pentru fiecare an în care majorarea este amânată față de intervalul 2037–2039.
costuri și mecanisme
Cheltuielile cu pensia de stat ar putea crește de la aproximativ 5% din PIB în 2030 la 9% din PIB până în 2075, pe fondul îmbătrânirii populației și al mecanismului „triple lock”, care asigură majorarea anuală a pensiilor cu cea mai mare valoare dintre inflație, creșterea salariilor și 2,5%. Marea Britanie a început deja, în aprilie 2026, creșterea treptată a vârstei de pensionare de la 66 la 67 de ani, proces care se va încheia în aprilie 2028.
Impactul acestor schimbări este resimțit diferit de populație. O comisie a Parlamentului britanic a constatat că 57% dintre oameni nu mai au un loc de muncă plătit în anul anterior atingerii vârstei de pensionare. Persoanele cu probleme de sănătate, cele care au muncit în profesii solicitante fizic sau provin din zone sărace riscă să rămână fără salariu și fără pensie pentru o perioadă mai lungă. Creșterea anterioară a vârstei de pensionare, de la 65 la 66 de ani, a dus la mai mult decât dublarea ratei sărăciei în rândul persoanelor de 65 de ani, potrivit aceleiași analize parlamentare.
efecte pentru românii din Regatul Unit
Modificarea vârstei de pensionare îi afectează direct și pe românii care muncesc în Regatul Unit. La recensământul din 2021, aproximativ 539.000 de locuitori ai Angliei și Țării Galilor declaraseră că s-au născut în România, iar 550.000 de persoane dețineau pașaport românesc. Numărul celor născuți în România a crescut de aproape șapte ori în ultimul deceniu, mai ales după eliminarea restricțiilor de pe piața muncii în 2014. Românii au fost cea mai numeroasă naționalitate din UE în rândul imigranților pe termen lung în Regatul Unit în anul încheiat în decembrie 2025.
Pentru românii care au lucrat legal în Marea Britanie, anii de contribuții la National Insurance contează pentru pensia britanică. Perioadele de contribuții din România și din alte state ale Spațiului Economic European pot fi folosite pentru îndeplinirea condiției minime de eligibilitate, însă suma efectiv plătită de Londra depinde de anii de contribuții realizați în sistemul britanic. Pentru noua pensie de stat sunt necesari, în general, cel puțin zece ani eligibili. Pensia britanică poate fi încasată și după revenirea în România, iar plățile sunt indexate anual pentru beneficiarii care locuiesc într-un stat al Spațiului Economic European. Dacă vârsta de pensionare va fi ridicată mai devreme la 68 de ani, românii din generațiile afectate vor trebui să aștepte mai mult pentru partea de pensie cuvenită din Marea Britanie, chiar dacă între timp s-au întors în țară.
Discuția din Marea Britanie este și un avertisment pentru sustenabilitatea sistemului de pensii din România. Comisia Europeană a avertizat în raportul său din 2026 că sistemul românesc de pensii este afectat de evoluțiile demografice și de reducerea capacității de contribuție. Numărul persoanelor de cel puțin 65 de ani ar urma să crească de la 3,7 milioane la 4,3 milioane, în timp ce populația cu vârste între 20 și 64 de ani ar putea scădea cu 30%, până la 7,8 milioane în 2070. Problema este amplificată de emigrație, Comisia estimând că 2,5 milioane de cetățeni români de vârstă activă locuiau într-un alt stat al Uniunii Europene în 2025.
Noua lege a pensiilor din România prevede o vârstă standard de 65 de ani pentru bărbați, iar pentru femei aceasta va crește treptat până la 65 de ani în 2035. După această etapizare, vârsta de pensionare și stagiile de cotizare pot fi majorate, cel puțin o dată la trei ani, în funcție de evoluția speranței de viață. Proiecțiile Comisiei Europene arată că reforma ar putea reduce pe termen lung cheltuielile publice cu pensiile ca pondere în PIB, însă rata brută de înlocuire a salariului prin pensie este estimată să scadă cu 3,6 puncte procentuale până în 2040.