În perioada ianuarie–august 2026, un număr de 4.782 de firme și PFA au intrat în insolvență, în creștere cu 4,85% față de aceeași perioadă a anului precedent, potrivit datelor Registrului Comerțului analizate de Sierra Quadrant, citate de startupcafe.ro.
Doar în august au fost înregistrate 357 de cazuri noi. Analiștii avertizează însă că multe firme nu apelează la insolvență pentru a se redresa, ci pentru a se închide, deoarece antreprenorii identifică prea târziu problemele financiare.
creștere record în primul semestru
În primele șase luni din 2026 au fost deschise 3.855 de proceduri de insolvență, cu 12,36% mai multe decât în aceeași perioadă din 2025, cel mai ridicat nivel pentru un prim semestru din ultimii opt ani.
Sierra Quadrant leagă creșterea de scăderea PIB-ului României cu 0,8% în primul semestru, de prăbușirea consumului și de consolidarea fiscală agresivă. Consumul a scăzut cu 5,7%, cea mai mare contracție din ultimii 16 ani, iar inflația a ajuns la 10,4% în iunie 2026.
Deși în iulie și august înregistrările la Registrul Comerțului s-au temperat (927 de insolvențe față de 1.130 anul trecut), numărul dosarelor noi pe rolul instanțelor a continuat să crească: 805 dosare de insolvență în august, cu 2% peste nivelul din 2025, iar în iulie peste 1.000 de dosare noi, cu 26% mai multe decât în 2025. În primul semestru au fost radiate 46.283 de companii, cu 6% mai multe decât în 2025.
lipsa de lichiditate și prevenția aproape inexistentă
La finalul trimestrului al doilea, 48.028 de companii aveau obligații fiscale restante, totalizând 77,6 miliarde lei. Rata creditelor neperformante acordate firmelor a urcat la 5,6%, cu 1,2 puncte procentuale peste nivelul de anul trecut.
Deși legislația oferă instrumente preventive precum mandatul ad-hoc și concordatul preventiv, doar 98 de proceduri noi de concordat preventiv au fost deschise în primul semestru din 2026, față de 64 în aceeași perioadă din 2025. Raportul rămâne dezechilibrat: pentru fiecare firmă care a cerut un concordat preventiv, aproape 40 au ajuns direct în insolvență. Doar 2,5% dintre companiile cu probleme au încercat o soluție preventivă. Din 691 de cereri de concordat preventiv depuse între 2021 și iunie 2026, doar 11 companii au ieșit din procedură cu planul executat integral, fără să ajungă ulterior în insolvență.
Reprezentanții Registrului Comerțului au subliniat că majoritatea procedurilor de insolvență, fie prin procedura generală, fie prin cea simplificată, sunt de fapt proceduri de faliment. Companiile mari, cu cifră de afaceri peste 500.000 de euro, apelează mai des la prevenție, în timp ce IMM-urile formează grosul insolvențelor și aproape nu folosesc instrumentele preventive.
psihologia antreprenorului și efectul de domino
Ovidiu Neacșu, partener coordonator Sierra Quadrant, afirmă că mulți antreprenori evită procedura de prevenție nu pentru că situația ar permite-o, ci pentru că nu sunt pregătiți să accepte implicațiile:
„Se tem de reacția furnizorilor, a băncilor și a angajaților, de pierderea reputației și a controlului. Între timp, datoriile cresc, furnizorii scurtează termenele de plată, băncile devin prudente, oamenii-cheie pleacă și clienții își caută alternative. Controlul nu se pierde în ziua deschiderii procedurii, ci treptat, în lunile în care procedura este evitată.”
Specialiștii atrag atenția că semnalele de alarmă apar devreme: întârzieri la furnizori, rostogolirea datoriilor fiscale și folosirea temporară a banilor destinați TVA sau contribuțiilor. În 2025, companiile din România au avut nevoie în medie de 144 de zile pentru a plăti o factură B2B, iar peste o treime dintre firme declară că lipsa lichidității le face să întârzie plățile către furnizori, amplificând riscul de insolvență în lanț.
sectoarele și regiunile cele mai expuse
Primele cinci sectoare concentrează 75% din totalul insolvențelor. Construcțiile au 1.044 de insolvențe, în creștere cu peste 10% față de anul trecut, deși volumul lucrărilor a crescut cu 13,9%. Sectorul este riscant din cauza lanțurilor lungi de subcontractare, marjelor mici, plăților întârziate și dependenței de banii publici. În august, insolvențele din construcții au crescut cu 69% față de august 2025.
Agricultura înregistrează cea mai rapidă deteriorare: insolvențele au crescut cu peste 52%, de la 179 la 273, din cauza volatilității prețurilor la cereale, costurilor ridicate, secetei, importurilor din Ucraina și scumpirii energiei și îngrășămintelor. Criza a afectat atât exploatațiile mici, cât și companii mari cu rețele extinse.
Transportul și depozitarea au înregistrat 600 de cazuri, cu o creștere de 5%, fiind afectate de costurile cu combustibilul, forța de muncă, concurență și scăderea volumelor de marfă. Comerțul rămâne cel mai afectat sector în cifre absolute, cu 1.082 de insolvențe, chiar dacă numărul a scăzut ușor. HoReCa (+5,6%) și activitățile profesionale, științifice și tehnice (+16%) resimt direct scăderea consumului și reducerea bugetelor clienților.
La nivel regional, creșteri mari ale insolvențelor apar în județe cu economii fragile: Vaslui (+108%), Bistrița-Năsăud (+78%), Vrancea (+69%), Bacău (+49%), Teleorman (+46%), Giurgiu (+45%) și Suceava (+42%). Regiunea Nord-Est a înregistrat 446 de insolvențe, cu aproape 28% mai multe decât anul trecut. Centrele economice puternice precum Cluj, Bihor și Timiș arată stabilizare sau scăderi, iar Bucureștiul înregistrează o creștere moderată (+4%).
Experții estimează că disciplina la plată va rămâne sub presiune și că insolvențele vor continua să crească până la finalul anului. Presiunea fiscală suplimentară — scăderea plafonului pentru microîntreprinderi la 100.000 de euro și majorarea impozitului pe dividende — a redus rezervele de lichiditate ale firmelor mici.
„Estimăm că 2026 se va încheia cu un nivel ridicat al insolvențelor, iar sectoarele cele mai expuse vor fi construcțiile, agricultura și transporturile. Diferența dintre firmele care vor supraviețui și cele care vor dispărea nu va fi dată doar de piață, ci de viteza de reacție”, a declarat Ovidiu Neacșu.
Neacșu a subliniat importanța monitorizării cash-flow-ului, a încasărilor și restanțelor și a utilizării instrumentelor preventive la timp: „Avem nevoie de o educație financiară reală a antreprenorilor și de un sistem de avertizare timpurie, pentru că astăzi statul și băncile află de probleme abia când e prea târziu”.
În contextul creșterii insolvențelor, ANAF verifică atent patronii firmelor care intră în insolvență pentru a evita taxele, ceea ce adaugă presiune suplimentară asupra mediului de afaceri.