România și Ucraina au semnat un nou memorandum pentru dezvoltarea frontierei comune, iar județul Tulcea apare cu trei proiecte: un pod peste Dunăre la Isaccea și două puncte de trecere cu bacul, la Plauru și Chilia Veche. În prezent funcționează doar trecerea Isaccea–Orlivka. Pentru celelalte nu există o dată de deschidere și nici finanțare anunțată separat.
Planul are o miză limpede. Ucraina caută rute pentru mărfurile trimise spre Uniunea Europeană și porturile românești. Un pod la Isaccea ar permite trecerea fără a depinde de programul bacului, iar alte două puncte ar oferi trasee suplimentare în sudul regiunii Odesa. Tocmai pentru că ideea este bună, merită întrebat cât din ea poate fi construit și în ce ordine.
Podul de la Isaccea are deja trei ani pe hârtie
Podul figura în cooperarea convenită de cele două guverne în 2023. Era discutat oficial și în 2025, iar în martie 2026 ministerul ucrainean îl numea încă proiect „de perspectivă”. Memorandumul din septembrie îl menține pe lista comună de investiții. Este un pas politic, dar nu unul de șantier: ministerul ucrainean spune că următoarea etapă este atragerea banilor.
Un proiect de plan publicat de autoritățile regiunii Odesa în 2025 estimează podul și lucrările asociate la 12,656 miliarde de hrivne. Suma apare la capitolul finanțare internațională avută în vedere. Documentul enumeră studiul tehnic, evaluarea de mediu, acordurile dintre autorități, drumurile de acces și amenajarea punctului de frontieră. Trecute acolo sunt și 36 de luni pentru realizare, dar cronometrul nu a pornit la semnarea memorandumului. Documentul consultat este marcat drept proiect de plan, nu contract de finanțare.
Pe malul românesc există o legătură posibilă cu alt proiect: CNIR a avizat în aprilie studiul de fezabilitate pentru drumul expres Brăila–Tulcea și spune explicit că acesta ar facilita accesul spre Isaccea, în perspectiva podului. Cele două investiții se potrivesc pe hartă. Fiecare are însă nevoie de propriile aprobări și de propriii bani.
La Chilia, vama propusă dă de drumul real
Plauru și Chilia Veche ar primi treceri cu bacul. Sună mai simplu decât construirea unui pod, dar un punct de frontieră nu se termină la ponton. Are nevoie de acces rutier, spații pentru control și infrastructură pe ambele maluri. Nu au fost publicate costuri sau termene distincte pentru cele două propuneri.
Spre Chilia Veche, DJ 222N rămâne problema pe care localnicii o simt la fiecare drum. Modernizarea sa a fost ținută pe loc de litigii, iar Consiliul Județean discuta în iunie inclusiv transferul șoselei către stat pentru a ieși din blocaj. Ar fi greu de explicat oamenilor că se poate amenaja o nouă intrare în țară înainte de a rezolva drumul care duce la ea.
Războiul complică orice calendar. Atacul asupra infrastructurii ucrainene de la Orlivka a întrerupt temporar, la începutul lui septembrie, traversarea de la Isaccea. Incidentul nu face proiectele imposibile. Arată însă că siguranța lor va conta în deciziile celor două guverne și ale eventualilor finanțatori.
Când ar putea fi gata? Nimeni nu poate da acum un an credibil
Podul este realizabil ca obiectiv de transport, dar amplasamentul, soluția tehnică, prețul final și finanțarea trebuie stabilite înaintea unui termen de inaugurare. În documentele publice verificate nu apare un calendar de execuție pentru el sau pentru noile treceri cu bacul. O promisiune de deschidere în viitorul apropiat ar fi, în acest moment, o presupunere îmbrăcată festiv.
Nici cifra de 1,195 miliarde de euro nu este „bugetul podului de la Isaccea”. Ea privește întregul program pentru frontiera româno-ucraineană. Din această estimare, 551 de milioane de euro reprezintă intervențiile preconizate pe partea română, pentru care sunt vizate în principal fonduri europene. Următoarea veste cu adevărat importantă pentru Tulcea va fi un contract de proiectare ori o finanțare identificată, cu numele investiției scris clar pe ea.
Surse: Ministerul ucrainean al Infrastructurii, Comitetul pentru integrare europeană al Parlamentului ucrainean, proiectul de plan al regiunii Odesa, CNIR și precizările secretarului de stat Irinel Scrioșteanu.
