Aproape 50 de nave comerciale așteaptă să intre pe Dunăre prin bara Sulina, iar aglomerația din zonă a ajuns la un nivel rar întâlnit după începutul războiului din Ucraina. Joi seară, în rada Sulina se aflau în jur de 70 de nave, potrivit datelor comunicate publicației noastre de conducerea Căpităniei Zonale Tulcea. O parte din trafic s-a mutat spre porturile ucrainene de la Dunăre după blocarea marilor porturi maritime din zona Odesa.
Pentru reducerea timpilor de așteptare, o delegație din care fac parte secretarul de stat în Ministerul Transporturilor Ionel Scrioșteanu, directoarea Administrației Fluviale „Dunărea de Jos”, Angela Ivan, și un reprezentant al Comisiei Europene s-a deplasat joi la Reni, în Ucraina. Discuțiile vizează simplificarea controalelor și fluidizarea accesului prin Canalul Sulina. Potrivit declarațiilor acordate News.ro, aproape 50 de nave depuseseră efectiv documentele pentru intrarea pe Dunăre.
Dan Ichim: Rada Sulina și-a depășit capacitatea de ancoraj
Iulian-Dan Ichim, căpitan-șef de port al Căpităniei Zonale Tulcea, spune că navigația pe canal și pe Dunăre se desfășoară, dar presiunea asupra zonei Sulina este mult mai mare decât în perioada anterioară.
„Traficul este fluent pe canal și pe Dunăre, însă avem o aglomerație mare de nave în rada Sulina. Joi seară erau în jur de 70. Sunt și nave care au intrat deja pe Dunăre și staționează în alte zone, pentru că s-a depășit capacitatea locurilor de ancoraj. Cauza principală este mutarea traficului către porturile ucrainene de la Dunăre, în condițiile în care traficul prin porturile maritime ucrainene este afectat. În plus, porturile dunărene au o capacitate de operare mai mică, iar alarmele aeriene repetate din Ucraina duc la oprirea temporară a încărcării”, ne-a declarat Dan Ichim.
Căpitanul-șef spune că, în medie, prin zonă tranzitează aproximativ 20 de nave pe zi, în ambele sensuri, cele mai multe având legătură cu porturile ucrainene. Traficul este mai mare decât în perioada anterioară.
Există însă și limite fizice. Locurile de ancoraj nu pot fi extinse pur și simplu, deoarece trebuie amplasate în zone cu adâncime corespunzătoare, în afara șenalului și fără să încurce navigația.
„Nu putem să extindem malurile sau locurile de ancoraj. Ele trebuie să fie în zone cu adâncimi propice și în afara șenalului navigabil. Toate autoritățile sunt concentrate acum pe reducerea timpilor de staționare pentru controale și formalități”, a explicat Dan Ichim.
La această limitare se adaugă regimul navigației pe timp de noapte. Regulamentul oficial publicat de Autoritatea Navală Română interzice navigația între Portul Sulina și bară pe timpul nopții, cu excepția navelor administrației sau a celor autorizate special. Pe alte sectoare ale Canalului Sulina există, de asemenea, restricții pentru anumite nave maritime și fluvio-maritime.
Ichim spune că inclusiv unele nave cărora regulamentul le-ar permite continuarea drumului preferă să rămână peste noapte în zona Sulina, comandanții evitând navigația nocturnă atunci când nu cunosc suficient de bine sectorul.
Problema imediată: controalele pot ține o navă pe loc până la cinci ore
Conducerea AFDJ susține că actuala coadă nu este provocată de lipsa piloților. Un reprezentant al AFDJ a declarat pentru News.ro că administrația are aproximativ 30 de piloți pe tură, dar că pentru verificarea documentelor funcționează o singură comisie. Formalitățile pentru o navă pot dura între trei și cinci ore.
O soluție discutată la Reni este suplimentarea echipelor de control. Din acestea pot face parte reprezentanți ai Poliției de Frontieră, Vămii și, în funcție de marfă, ai autorității sanitar-veterinare. AFDJ susține totodată că adâncimea la bara Sulina permite navigația și că nivelul scăzut al Dunării nu este cauza blocajului actual.
Aici apare și explicația diferenței dintre cele aproape 50 de nave despre care s-a vorbit inițial și numărul mai mare observat în zonă. Cele aproximativ 50 sunt navele care depuseseră documentele pentru intrarea prin bara Sulina. Alte nave se află în așteptare, se adăpostesc în zonă, așteaptă comenzi comerciale sau urmăresc accesul către alte rute.
Atacurile din Ucraina împing traficul spre Dunăre
Aglomerația de la Sulina are însă în spate o problemă mult mai mare decât formalitățile de frontieră.
Guvernul Ucrainei anunța pe 13 august închiderea celor trei porturi de mare adâncime din zona Marii Odesa, pe fondul atacurilor rusești. Potrivit Ministerului ucrainean al Agriculturii, aceste porturi gestionau în mod normal peste 90% din fluxurile de export vizate de comunicatul oficial.
Comisia Europeană avertizase încă din 29 iulie asupra perturbării traficului prin porturile de la Marea Neagră după intensificarea atacurilor asupra navelor civile și infrastructurii portuare. România, Ucraina, Republica Moldova și Comisia au convenit atunci să pregătească rute alternative și să crească folosirea coridorului Dunării.
Datele Comisiei arată cât de rapid s-a schimbat situația: în iulie, așa-numitele „Solidarity Lanes”, care includ și rutele dunărene, preluau aproximativ 90% din importurile Ucrainei și 95% din exporturile neagricole. Comisia Europeană indică explicit printre priorități eliminarea blocajelor, îmbunătățirea managementului traficului și simplificarea controalelor la frontieră.
Riscul pentru navele care folosesc porturile maritime ucrainene este cât se poate de concret. Ministerul ucrainean al Infrastructurii confirmă că „Golden Leo”, care transporta peste 6.000 de tone de porumb, a fost atacată pe 19 iulie la ieșirea din portul Ciornomorsk. Nouă dintre cei 17 membri ai echipajului și un pilot au murit, iar nava s-a scufundat pe 26 iulie.
Pentru Sulina, efectul se vede acum direct în radă. Navele continuă să treacă, dar sunt mai multe decât în mod obișnuit, locurile de ancoraj sunt sub presiune, iar câteva ore pierdute la fiecare control se multiplică rapid atunci când în așteptare se află zeci de cargouri.
