Sistemul RO-ALERT nu va fi ajustat în funcție de impactul asupra turismului și va continua să funcționeze după aceleași reguli stricte, chiar dacă mesajele frecvente îi determină pe turiști să plece din Delta Dunării. Este poziția fermă exprimată de șeful ISU Delta, colonelul Daniel Petrov, într-o întâlnire cu operatorii din HoReCa, unde s-au confruntat două perspective opuse: siguranța populației și supraviețuirea afacerilor din turism.
„Acest sistem RO-ALERT nu este negociabil, nu este interpretabil și nu este opțional. Este singura posibilitate prin care autoritățile pot informa într-un timp foarte scurt populația asupra prezenței unor riscuri”, a declarat Petrov, respingând ideea unei „rafinări” a alertelor pentru a reduce impactul economic.
De ce sunt alertele largi și uneori „fără urmări”
Nemulțumirea mediului de afaceri pleacă de la situațiile în care turiștii primesc alerte în toiul nopții, fără ca ulterior să se întâmple ceva vizibil. Pentru antreprenori, efectul este imediat: oameni care își fac bagajele și pleacă, afectând imaginea și veniturile zonei.
Colonelul Petrov a explicat însă că aceste mesaje nu anunță certitudini, ci probabilități calculate în timp real. Obiectele din spațiul aerian, în contextul războiului din Ucraina, sunt detectate de sisteme militare care estimează traiectorii posibile, nu sigure.
„Se stabilesc niște posibile traiectorii, iar unitățile administrativ-teritoriale care pot fi tranzitate sunt notificate în regim de urgență. Asta nu înseamnă că obiectul respectiv va urma acea traiectorie. Poate devia, poate fi bruiat, poate fi doborât. Dar procedura rămâne aceeași”, a explicat șeful ISU.
Această incertitudine face imposibilă restrângerea ariei alertelor, chiar dacă uneori acestea par „exagerate”. „Nimeni nu poate să își asume unde va cădea acel obiect. Mesajul spune clar: există posibilitatea, nu certitudinea”, a punctat Petrov.
În plus, timpul de reacție este extrem de scurt. „După ce primiți mesajul, la două-trei minute se pot auzi bubuiturile. Nu vorbim de ore, vorbim de minute”, a spus acesta, justificând necesitatea transmiterii rapide și pe arii extinse.
În fața criticilor venite din turism, reacția oficialului a fost directă: „Când vii într-o zonă din proximitatea unui conflict, trebuie să-ți asumi și aceste mesaje. Eu, personal, aș fi mulțumit ca cineva să mă informeze din timp.” Mai mult, el consideră că turiștii care pleacă după primirea alertelor sunt, de fapt, „cetățeni responsabili” care înțeleg riscul.
Ce faci când primești RO-ALERT și unde te adăpostești
Un alt punct sensibil discutat a fost comportamentul populației în cazul unei alerte și, mai ales, problema adăposturilor. Petrov a ținut să clarifice că nu orice mesaj RO-ALERT înseamnă automat adăpostire.
„Mesajul nu vă obligă să vă adăpostiți. De cele mai multe ori, vă recomandă să evitați spațiile deschise, unde puteți intra în contact cu eventuale fragmente. Vor exista și mesaje care vor indica clar adăpostirea, dar acelea sunt situații diferite, mult mai grave”, a explicat el.
În lipsa unor adăposturi civile moderne și complet funcționale, soluția imediată rămâne cea mai apropiată incintă sigură – de regulă, subsolurile blocurilor. Chiar dacă acestea nu sunt, în prezent, amenajate ca adăposturi clasice, ele pot oferi protecție temporară.
„Aceste subsoluri sunt funcționale. În cazul unui conflict armat, ele trebuie eliberate și aduse la destinația de adăpost în maximum 24 de ore, prin acțiunea autorităților locale. Există această prevedere legală”, a precizat Petrov.
El a admis că realitatea din teren este departe de ideal și că multe spații nu sunt pregătite, însă a subliniat că există obligații clare pentru autorități și asociațiile de proprietari. În acest context, a fost menționat și un proiect de aproximativ 10 milioane de lei pentru reabilitarea adăposturilor din Tulcea, care nu a primit finanțare guvernamentală.
Disputa cifrelor și concluzia autorităților
Diferențele dintre percepția publică și datele oficiale amplifică tensiunile. Operatorii din turism vorbesc despre sute de alerte în ultimii ani, în timp ce statisticile indică 71 de mesaje transmise între septembrie 2023 și februarie 2026, dintre care 59 în județul Tulcea, în contextul conflictului din Ucraina.
În final, poziția ISU rămâne fără echivoc: sistemul RO-ALERT nu va fi adaptat pentru a reduce disconfortul sau pierderile economice.
„Gândiți-vă ce impact ar avea căderea unei drone asupra unui operator economic. Mult mai grav decât un mesaj de avertizare”, a spus colonelul Daniel Petrov, sintetizând dilema dintre siguranță și business.
Într-o regiune aflată la granița unui conflict, autoritățile transmit un mesaj clar: alertele pot speria turiștii, dar lipsa lor ar putea costa mult mai mult.
