Diferența dintre valuta care intră și cea care iese din România a ajuns la 28,9 miliarde de euro, echivalentul a 8,2% din PIB, față de 6,7% în 2024.
Această valoare reprezintă unul dintre cele mai ridicate niveluri din Uniunea Europeană și semnalează presiuni tot mai mari asupra monedei naționale.
Deficitul
Deficitul de cont curent evidențiază o problemă structurală: România importă mai mult decât exportă. Dezechilibrul este vizibil mai ales în comerțul cu bunuri. Spre exemplu, țara exportă porumb și grâu, dar importă mălai și aluat congelat, ceea ce generează un deficit bugetar de zeci de miliarde de lei în comerțul cu bunuri.
Exporturi
În schimb, România înregistrează excedent la exportul de servicii, mai ales în domeniile IT și transport. Totuși, în turism, românii cheltuie mai mulți bani în străinătate decât turiștii străini în România.
Importuri
Potrivit Mediafax, principalii parteneri comerciali ai României rămân Germania, Italia, Franța, Ungaria și Bulgaria. Nivelul ridicat al importurilor arată că economia românească se bazează pe finanțare externă, ceea ce poate duce la devalorizarea leului în raport cu alte valute.
BNR identifică principalele cauze ale deficitului extern: creșterea importurilor, stagnarea exporturilor, deficitul balanței bunurilor – aproape 33 de miliarde de euro –, care reflectă competitivitatea slabă a producției interne și cererea internă ridicată. De asemenea, surplusul din servicii a scăzut, iar intrările de fonduri europene curente au fost mai mici decât în anul precedent, diminuând o sursă importantă de echilibrare a contului curent.
Sectorul public este principalul contribuitor la deteriorarea contului extern, în timp ce sectorul privat menține un relativ echilibru. Reducerea deficitului poate fi stimulată prin creșterea producției locale și dezvoltarea exporturilor.
„Deși raporturile față de PIB și exporturi semnalează o dependență mai accentuată de finanțarea externă, profilul extern rămâne, conform evaluărilor Comisiei Europene, într-o zonă de risc moderat, cu vulnerabilități monitorizate care nu depășesc nivelurile de alertă și cu un nivel adecvat al rezervelor care sprijină soliditatea poziției externe”, se arată în încheierea raportului BNR.