Sectorul agricol românesc traversează un început de an extrem de tensionat, pe fondul nemulțumirilor tot mai accentuate față de politicile fiscale ale Guvernului condus de Ilie Bolojan. Organizațiile de fermieri anunță pregătirea unui protest de amploare, acuzând Executivul că măsurile de austeritate adoptate sunt „lipsite de realism” și ignoră specificul agriculturii.
Lipsa unor intervenții rapide riscă să împingă agricultura românească într-un punct critic, marcat de falimente, executări silite și o criză severă de lichidități. Potrivit Mediafax, zeci de exploatații agricole se confruntă deja cu executări silite, iar multe altele se află în pragul falimentului, pe fondul costurilor record de producție și al prețurilor scăzute de valorificare.
Fermierii consideră că politicile de austeritate promovate de Guvern nu țin cont de realitățile din teren, într-un sector dependent de cicluri lungi de producție și de condiții naturale imprevizibile. În lipsa unor rezultate concrete în urma negocierilor anunțate cu autoritățile, agricultorii avertizează că vor recurge la acțiuni de protest de amploare, inclusiv blocarea drumurilor naționale și a punctelor de frontieră.
Obiectivul
Obiectivul declarat este determinarea Guvernului să trateze siguranța alimentară a României ca prioritate strategică. Ștefan Muscă, fermier din județul Giurgiu și președinte al Sindicatului Fermierilor Patrioți, a declarat la Antena 3 că a fost depusă cerere de autorizare pentru un protest programat în data de 5 ianuarie. Agricultorii intenționează să ajungă în Capitală cu tractoarele.
„Oamenii au ajuns la capătul răbdării. Dacă nu suntem ascultați, vom fi nevoiți să ne facem auziți”, a transmis liderul sindical.
Motivele
Nemulțumirile vizează în principal pachetul de măsuri fiscale adoptat recent de Guvern. Printre solicitările urgente ale fermierilor se numără eliminarea așa-numitei „taxe pe stâlp”, considerată un obstacol major în calea modernizării fermelor, reducerea poverii fiscale prin scutiri de taxe și impozite pentru compensarea pierderilor din ultimul an, precum și înființarea unei bănci pentru agricultură cu capital de stat, care să ofere credite cu dobânzi subvenționate.
Asociațiile agricole reclamă și întârzieri semnificative în plata subvențiilor, în condițiile în care fermierii au depus deja procesele-verbale de calamitate la primării. Deși seceta și fenomenele meteo extreme din 2025 au fost recunoscute oficial, fondurile necesare reluării lucrărilor agricole în 2026 nu au ajuns la beneficiari.
Lipsa lichidităților blochează activitatea multor producători, care nu mai pot achiziționa semințe, îngrășăminte sau combustibil pentru campania agricolă de primăvară. În același timp, agricultorii semnalează un dezechilibru major între costurile de producție, aflate în continuă creștere, și prețul cerealelor, ajuns la niveluri comparabile cu cele de acum 15 ani.
Preț minim
În absența unui preț minim garantat, producătorii români devin tot mai vulnerabili în fața marilor traderi internaționali, iar agricultura riscă să devină o activitate din ce în ce mai puțin viabilă economic. Fermierii transmit că nu solicită tratament preferențial, ci condiții minime pentru a-și putea continua activitatea.
În lipsa unor măsuri rapide, aceștia avertizează că România riscă nu doar pierderea unui sector economic esențial, ci și afectarea securității alimentare pe termen lung. Protestul anunțat pentru 5 ianuarie ar putea deveni unul dintre cele mai ample din ultimii ani, indicând o ruptură tot mai evidentă între politicile guvernamentale și realitățile din agricultura românească.
Variabilele de interes sunt: agricultură, protest, măsuri fiscale.