La Constanța, avionul spre Roma a decolat deja. La Tulcea, cursa către aceeași destinație mai are de trecut prin birourile Comisiei Europene, printr-o licitație, prin semnarea contractului și prin lunile de promovare fără de care nicio companie aeriană serioasă nu-și trimite avionul pe o rută nouă. Este, într-o singură imagine, diferența dintre cele două proiecte: la Mihail Kogălniceanu pasagerii își pun centurile de siguranță, în timp ce la Aeroportul „Delta Dunării” se mai așteaptă unda verde de la Bruxelles.
Directorul aeroportului tulcean, Stoian Vâlcu, spune că primele zboruri regulate Tulcea-Roma ar putea începe cel mai devreme la 1 martie sau 1 aprilie 2027, cu condiția ca procedurile europene să nu mai aducă întârzieri. Documentația pentru instituirea rutei a fost transmisă Comisiei Europene, au existat discuții prin videoconferință, au fost făcute modificările cerute, iar dosarul a fost retrimis. Acum urmează verdictul de la Bruxelles, fără de care Tulcea nu poate porni licitația pentru desemnarea companiei aeriene.
„Documentele sunt făcute pentru Tulcea-Roma și mergem în continuare cu această rută”, spune Stoian Vâlcu, care admite însă că varianta unei lansări în 2026 nu mai este realistă. Chiar și într-un scenariu în care aprobarea europeană vine repede, urmează aproximativ 60 de zile pentru depunerea ofertelor, evaluarea acestora, stabilirea câștigătorului și încheierea contractului. După aceea, compania desemnată trebuie să aibă timp să vândă ruta, să introducă zborurile în sistemele de rezervări și să-și caute pasagerii. Conducerea aeroportului vorbește de încă aproximativ două luni de promovare, ceea ce împinge firesc primul zbor spre începutul sezonului de vară din 2027.
Numai că, între timp, Constanța a ajuns prima la Roma
Dacă povestea s-ar fi oprit aici, am fi avut încă un proiect tulcean care înaintează în ritmul lent și foarte european al hârtiilor. Numai că, în timp ce Tulcea așteaptă, la aproximativ 120 de kilometri distanță s-a întâmplat ceva care schimbă serios datele problemei.
Pe 8 septembrie, Aeroportul Internațional „Mihail Kogălniceanu” a inaugurat cursa directă spre Roma Fiumicino, operată de Wizz Air. Sunt programate două zboruri pe săptămână, marțea și sâmbăta, adică exact genul de frecvență luat în calcul și în proiectul Tulcea-Roma. Dintr-o dată, capitala Italiei nu mai este o destinație pe care Tulcea încearcă să o deschidă într-un gol de piață, ci una spre care se zboară deja din Dobrogea.
Aici apare prima întrebare serioasă. Când Consiliul Județean Tulcea a aprobat, în februarie, proiectul pentru Roma, Constanța nu avea încă această cursă în operare. Acum o are, iar pentru un tulcean diferența nu mai este între „zbor de la Tulcea” și „drum până la București”, ci între un eventual avion de acasă și un aeroport aflat la aproximativ două ore de mers cu mașina. Nu este comod, dar nici suficient de departe încât pasagerii să ignore diferența de preț, orar sau companie. Când vine vorba de bilete de avion, atașamentul local ține până la pagina unde apare suma de plată.
Situația nu înseamnă că ruta Tulcea-Roma nu mai are rost. Înseamnă însă că, până la primăvara anului viitor, proiectul trebuie demonstrat cu cifre mai solide decât atunci când a fost gândit.
Nici Constanța n-a umplut avionul din prima
Mai există un detaliu care merită citit cu atenție la Tulcea. Wizz Air intenționase să deschidă cursa Constanța-Roma încă de la sfârșitul lunii iunie, în plin sezon turistic. Lansarea a fost însă împinsă până în septembrie, după ce rezervările nu au mers la nivelul dorit de operator.
Asta spune ceva despre piață. Constanța are litoralul, o populație mult mai numeroasă, un bazin de pasageri mai larg și un aeroport care deservește o zonă economică incomparabil mai mare decât Tulcea. Și totuși, nici acolo Roma nu a fost o destinație care să umple automat avionul doar pentru că a fost pusă la vânzare.
Pentru Tulcea, avertismentul este evident. Aeroportul „Delta Dunării” pornește de la un trafic regulat foarte redus și trebuie să-și construiască baza de pasageri din județ, din Deltă, din nordul Dobrogei și, eventual, din zonele apropiate ale Brăilei și Galațiului. Roma are argumente: în Italia muncesc mulți români, există familii împărțite între cele două țări, există deplasări sezoniere și, teoretic, poate exista și trafic turistic în sens invers. Numai că existența unei nevoi nu este același lucru cu existența unei piețe suficiente pentru două avioane pe săptămână. Între cele două sunt zeci de rânduri de scaune care trebuie ocupate, cursă după cursă.
Bruxelles-ul nu se uită la hartă cu ochii închiși
Mai este și problema europeană, poate cea mai puțin spectaculoasă pentru public, dar cea mai importantă pentru proiect. Ruta Tulcea-Roma ar urma să fie operată în regim de obligație de serviciu public, ceea ce înseamnă că autoritățile pot compensa financiar un transportator pentru menținerea unei legături aeriene pe care piața liberă nu o consideră suficient de rentabilă.
Comisia Europeană nu aprobă însă asemenea scheme doar pentru că un județ își dorește o cursă. Autoritățile trebuie să demonstreze că ruta este necesară, că răspunde unei nevoi economice și sociale reale și că regiunea nu este deja deservită suficient prin alte aeroporturi și alte conexiuni. Apariția zborului Constanța-Roma nu anulează automat proiectul Tulcei, iar distanța dintre cele două aeroporturi este suficientă pentru ca Tulcea să poată susține că deservește propriul bazin de pasageri. Dar existența unei curse identice la Mihail Kogălniceanu face demonstrația mai dificilă decât era la începutul anului.
Cu alte cuvinte, de acum înainte întrebarea nu mai este doar dacă Tulcea poate avea un avion spre Roma, ci de ce trebuie sprijinit financiar un asemenea avion atunci când, în aceeași regiune, un operator comercial zboară deja spre aceeași destinație. Răspunsul poate exista, însă trebuie construit pe trafic estimat, populație deservită, accesibilitate și nevoile reale ale județului, nu pe formule despre „punerea Tulcei pe harta Europei”.
Roma a fost aleasă înainte ca jocul să se schimbe
Discuția despre alegerea destinației nu este nouă. În Consiliul Județean au existat deja întrebări după ce s-a aflat că și Constanța pregătea legătura cu Roma. A fost pomenit inclusiv Frankfurtul, plecând de la ideea că Germania reprezintă o piață importantă pentru turiștii străini care ajung în Delta Dunării. Conducerea aeroportului a rămas însă pe varianta italiană, iar documentația trimisă la Bruxelles este construită pentru Tulcea-Roma.
Proiectul prevede două curse pe săptămână pentru o perioadă de 30 de luni, iar valoarea estimată a schemei de compensare ajunge la aproximativ 63,5 milioane de lei. Nu înseamnă că această sumă va fi obligatoriu cheltuită integral, dar este suficient de mare încât întrebarea despre numărul real de pasageri să nu poată fi expediată ca un moft sau ca o răutate politică.
Tulcea are nevoie de curse regulate. Un aeroport modernizat cu bani mulți și folosit sporadic este greu de apărat la nesfârșit, iar orice legătură aeriană stabilă ar putea schimba această situație. Tocmai de aceea, prima rută trebuie să fie una care poate rezista după fotografiile inaugurale și după discursurile cu panglică tăiată.
Până în primăvara lui 2027 mai este timp, iar această întârziere, paradoxal, poate fi utilă dacă este folosită pentru a verifica serios piața. Cine ar zbura din Tulcea? Câți pasageri pot fi atrași din județele vecine? Ce tarife ar fi competitive față de Constanța și București? Cât de mult contează pentru un tulcean să plece de acasă și cât de mult contează pentru el să plătească mai puțin? Acestea sunt întrebările de care depinde succesul cursei, nu forma scaunelor din terminal.
****
Deocamdată, fotografia este simplă. La Constanța, Roma apare deja pe panoul de plecări și avionul ridică roțile de pe pistă de două ori pe săptămână. La Tulcea, Roma este încă într-un dosar aflat între aeroport, Consiliul Județean și Comisia Europeană.
Diferența dintre cele două se va vedea în primăvara viitoare. Și, mai ales, se va număra în pasageri.
