Miercuri, 7 ianuarie 2026, comunitățile creștine care respectă calendarul iulian sărbătoresc Crăciunul pe rit vechi, o tradiție păstrată cu strictețe în mai multe zone ale României, în special în Dobrogea. Județul Tulcea rămâne unul dintre spațiile în care această zi are o semnificație aparte, prin diversitatea etnică și religioasă care continuă să dea viață obiceiurilor străvechi.
Armenii și sărbătoarea Nașterii Domnului
Deși adesea asociați cu Crăciunul pe rit vechi, armenii nu sărbătoresc Nașterea Domnului pe 7 ianuarie, ci pe 6 ianuarie, conform tradiției Bisericii Armene Apostolice. Pentru armeni, Crăciunul și Botezul Domnului sunt celebrate împreună, în cadrul unei singure mari sărbători religioase, cunoscută drept Nașterea și Epifania Domnului.
În comunitățile armene din România, inclusiv în cele foarte restrânse numeric din județul Tulcea, această zi este marcată prin participarea la slujba religioasă, binecuvântarea apei, mese tradiționale și momente de reculegere în familie. Tradiția reflectă una dintre cele mai vechi practici creștine, păstrate neîntrerupt de armenii din întreaga lume.
Crăciun pe rit vechi la rușii lipoveni din Tulcea
Pentru rușii lipoveni, Crăciunul este sărbătorit pe 7 ianuarie, conform calendarului iulian. În județul Tulcea trăiește una dintre cele mai importante comunități de ruși lipoveni din România, iar sărbătoarea este marcată printr-o participare numeroasă la slujbele religioase.
În satul Jurilovca, Crăciunul pe rit vechi are o semnificație specială, deoarece coincide și cu hramul bisericii mici, dedicat Nașterii Domnului. Slujba religioasă a adunat credincioși din localitate și din satele învecinate, care s-au rugat împreună pentru pace și liniște.
„Pentru că biserica mică poartă și hramul Nașterii Domnului, adună mai mulți credincioși care se închină și se roagă împreună. Ne rugăm bunului Dumnezeu să ne dea putere și credință să răzbatem peste vremurile care nu sunt destul de pașnice”, a declarat arhiepiscopul Flavian, la finalul slujbei.
Obiceiuri păstrate din generație în generație
În mod tradițional, sărbătoarea a început la biserică, iar în localități precum Sarichioi, credincioșii au venit îmbrăcați în costume tradiționale. După slujbă, familiile s-au adunat în jurul mesei festive.
„De fiecare dată când mergem la biserică nu mâncăm nimic, pentru că cei mici se împărtășesc. Mergem acasă, spunem rugăciunea și ne așezăm la masă. De obicei, facem răcituri, sarmale și desert. Unii fac blinâi, alții cozonac sau prăjituri”, a declarat pentru Agerpres Pelaghia Ehim din Sarichioi.
Potrivit tradiției, la finalul serviciului religios, copiii și adolescenții au primit binecuvântarea pentru a merge la colindat, un obicei care continuă să fie unul dintre cele mai îndrăgite momente ale Crăciunului pe rit vechi.
Fie că este celebrat pe 6 sau pe 7 ianuarie, Crăciunul rămâne un simbol al credinței, al tradiției și al identității culturale pentru comunitățile etnice din Dobrogea. Armenii, rușii lipoveni și celelalte minorități continuă să păstreze vii obiceiurile moștenite, oferind un exemplu de conviețuire și respect pentru diversitatea religioasă.
Sursa foto reprezentativă: Agerpres