Pe 7 ianuarie 2026, credincioșii ortodocși din România și din întreaga lume sărbătoresc Crăciunul pe rit vechi.
Sărbătoarea marchează Nașterea Domnului Iisus Hristos conform calendarului iulian, păstrat de Biserica Ortodoxă pentru respectarea ritului tradițional.
În comunitățile care urmează stilul vechi, ziua este marcată de colinde, mese festive, obiceiuri străvechi și ritualuri spirituale, fiind totodată un prilej de reuniune familială și reflecție asupra valorilor religioase și culturale care mențin legătura cu tradiția.
Crăciunul pe rit vechi în 2026
Potrivit Digi24, Crăciunul pe rit vechi se sărbătorește conform calendarului iulian, introdus de Iulius Cezar în anul 45 î.Hr. Acesta a fost folosit timp de secole de Biserica Ortodoxă pentru calcularea sărbătorilor religioase. În 1582, Papa Grigore al XIII-lea a introdus calendarul gregorian pentru a corecta decalajul dintre anul solar și cel iulian. Astfel, astăzi există o diferență de 13 zile între cele două calendare.
În 2026, Crăciunul pe rit vechi cade marți, 7 ianuarie. Pentru credincioși, sărbătoarea nu este doar despre dată, ci și despre continuitate, rugăciune și respect pentru tradiție, fiind un moment de reflecție, reuniune familială și celebrare a valorilor transmise de-a lungul generațiilor.
Unde se sărbătorește Crăciunul pe rit vechi
Crăciunul pe rit vechi se sărbătorește în țările și comunitățile ortodoxe care păstrează calendarul iulian:
- România – Bisericile ortodoxe de stil vechi și comunități care respectă tradițiile calendarului iulian.
- Rusia – Biserica Ortodoxă Rusă sărbătorește Crăciunul pe 7 ianuarie.
- Serbia, Georgia, Ucraina – comunitățile ortodoxe urmează stilul vechi.
- Diaspora – în comunități din Canada, SUA, Australia și Europa, unde credincioșii respectă calendarul iulian.
Biserica Ortodoxă Rusă, Sârbă și Patriarhia Ierusalimului, precum și mănăstirile din Sfântul Munte Athos (cu excepția Mănăstirii Vatoped), folosesc în continuare calendarul iulian.
Tradiții și obiceiuri de Crăciun
Colindatul și urările de bine
În ajun și în ziua Crăciunului, tinerii merg din casă în casă cu colinde tradiționale, care transmit urări de sănătate și prosperitate, dar și povești vechi despre nașterea lui Hristos. Colindătorii sunt răsplătiți cu nuci, mere, dulciuri sau bani, păstrând tradiția ospitalității.
Steaua și plugul
În mediul rural, obiceiurile includ mersul cu steaua – simbol al Nașterii Domnului – și cu plugul, acțiuni menite să aducă noroc și belșug. Aceste tradiții marchează legătura dintre om, natură și divinitate.
Coliva și pomenirea celor dragi
Unele familii păstrează obiceiul de a pomeni pe cei adormiți prin aprinderea lumânărilor sau pregătirea de colivă, transformând Crăciunul într-un moment de reflecție asupra continuității vieții și a valorilor familiale.
Tradiții culinare
Masa de Crăciun pe rit vechi păstrează obiceiuri specifice, care reflectă diversitatea culturală a comunităților:
- Se pregătesc douăsprezece feluri de mâncare, câte unul pentru fiecare apostol.
- Nu lipsesc: grâu fiert cu nucă, compot de prune, sarmale de post cu hribi, cozonac cu nucă.
- Preparatul tradițional Kutia, din grâu integral, semințe de mac, stafide, nuci și miere, este nelipsit.
- Rușii lipoveni servesc haladet (piftie cu hrean) și lapșa (tăieței în supă de pasăre).
- Ucrainenii din Maramureș pregătesc hrebleanca, iar sârbii aprind la miezul nopții o creangă de stejar, denumită banjak, simbol al bunăstării.
- Basarabenii fac Crăciunelul (colac în formă de 8) și Ajunelul, colac care vestește Nașterea Domnului.
Anul Nou pe rit vechi
Cei care urmează calendarul iulian sărbătoresc Revelionul pe rit vechi în noaptea de 13 spre 14 ianuarie, marcând intrarea în Noul An. Boboteaza, o altă sărbătoare tradițională, este celebrată pe 19 ianuarie de credincioșii ortodocși de rit vechi, continuând ciclul sărbătorilor conform calendarului iulian.