Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD) este pe cale să semneze, la finalul acestei luni, ordinul prin care va demara extracţia controlată a până la 400 de şacali din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, o specie care s-a înmulţit puternic în ultimii ani și a declanșat un val de nemulțumiri și controverse între localnici, fermieri, autorități și ecologiști.
Autoritățile susțin că decizia vine în urma numeroaselor sesizări privind pagubele grave cauzate de șacali în gospodării și ferme, dar și a creșterii populației acestora în zonele populate ale Deltei. În Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP) a fost deja publicată documentația pentru organizațiile și asociațiile care pot desfășura operațiunile de extracție controlată. Spre deosebire de anii trecuți, pentru 2026 acțiunea se va desfășura pe tot parcursul anului, iar numărul de exemplare este cel mai mare propus vreodată: 400.
De la plângeri locale la decizie oficială
Locuitorii din satele și comunitățile din Rezervație au semnalat frecvent că șacalii atacă animale domestice (ovine, bovine tinere, găini), intră în curți și grădini, distrug recolte și cauzează pagube economice semnificative. Percepția populară este că specia „a scăpat de sub control”, întrucât nu are prădători naturali semnificativi în zonă, lupul fiind practic absent din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării.
Estimările recente ale specialiștilor și ale rezervației indică o prezență a peste 3.000 de șacali doar în Delta Dunării, iar autoritățile de mediu susțin că eliminarea controlată vizează zonele immediate din proximitatea localităților pentru a limita pagubele și a descuraja apropierea animalelor de așezările umane.
Argumente împotriva planului: ecologiștii ridică vocea
Criticii măsurii, în special ecologiști și specialiști în conservarea faunei, atrag atenția că simpla reducere a numărului de șacali prin împușcare nu rezolvă cauzele profunde ale creșterii populației și poate perturba echilibrul natural al ecosistemului. Ei susțin că șacalii nu reprezintă un pericol real pentru oameni și că limitarea accesului la hrană — precum resturi alimentare sau animale moarte lăsate neprotejate — este o soluție mai eficientă pentru diminuarea conflictelor.
Mai mult, studii de specialitate arată că percepția localnicilor privind pagubele este adesea supraestimată sau incertă, iar alte specii pot fi implicate în daunele atribuite șacalilor. Prin urmare, unele voci din mediul academic afirmă că extragerea controlată poate fi o măsură inutilă, dacă nu este însoțită de politici de management complex al habitatului și al interacțiunilor om–faună.
Expansiune rapidă: un fenomen mai larg decât Delta Deltei
Problema nu este unică Deltei Dunării. Cercetările recente arată că populația de șacali a crescut dramatic în România în ultimele decenii, de la aproximativ 1.291 de indivizi în 2004 la peste 40.000 estimati în 2025 la nivel național. Această expansiune accentuată — de peste 30 de ori în 20 de ani — ridică întrebări despre modul în care specia s-a adaptat și s-a răspândit în habitate variate, de la câmpii la zone umede protejate.
Reacții politice și dezbateri publice
Pe scena politică, subiectul gestionării populațiilor de șacali a stârnit discuții între reprezentanți ai fermierilor și ai mediului. Unii parlamentari au solicitat anularea cotelor de recoltă, considerând că acestea sunt insuficiente și neadaptate realității ecologice și sociale din teren, în timp ce alții susțin necesitatea unui plan național coordonat de management al speciilor invazive, care să includă atât extracție, cât și soluții alternative de coexistență.
Concluzie: controverse pe muchie de cuțit
Decizia de a demara eliminarea a 400 de șacali din Rezervația Biosferei Delta Dunării captează atenția opiniei publice românești, fiind un subiect cu implicații sociale, economice, de mediu și etice. În timp ce autoritățile invocă protejarea gospodăriilor și siguranței oamenilor, ecologiștii și o parte a comunității științifice ridică semne de întrebare cu privire la eficacitatea și impactul pe termen lung al unei asemenea măsuri într-un ecosistem fragil, unic în Europa.
Decizia se bazează pe documente ale Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării, avize ale Academiei Române și studii științifice realizate de cercetători români și europeni privind expansiunea și managementul șacalului auriu.
Surse- ARBDD, Radio Romania Actualitati,
