Figurina paleolitică descoperită la Piatra Neamț a fost prima sa apariție în România și a făcut obiectul mai multor studii interdisciplinare. Randall White, unul dintre semnatarii studiului publicat în revista franceză de specialitate L’Anthropologie, prezintă metodele prin care s-a stabilit autenticitatea statuetei. Sculptată dintr-o pietricică de gresie, de 10 centimetri înălțime, statueta, acum o comoară națională, zăcea într-o râpă dintr-o vale a Carpaților. Hipersexualizată, cu sânii mari, fese dolofane și o vulvă bine desenată, această statuetă aparține familiei artistice a Venuselor Gravettianului (-31.000 la -23.000).
Analiza statuetei a implicat mai multe etape de cercetare și utilizarea metodelor nedistructive: Emisia de raze X indusă de particule (PIXE), spectroscopie vibrațională FT-Raman, tomografie computerizată (CT). Aceste metode au permis o mai bună descriere și caracterizare a urmelor păstrate pe ea. Randall White constată absența oricărei urme care ar fi putut fi lăsată de o unealtă modernă, prezența unei patine identice la suprafața și la fundul inciziilor precum și urme de ocru acoperite cu un strat de calcit foarte lung pentru a se forma.
Vârsta statuetei este surprinzătoare. În timp ce contextul arheologic oferă o dată de 17.000 de ani, stilul amintește de cel al artiștilor gravettieni, care și-au exercitat talentul cu câteva milenii mai devreme. O altă ipoteză indică faptul că ar fi putut fi îngropată la câteva milenii după concepție. Semne de uzură sugerează că silueta ar fi fost purtată în jurul gâtului ca un colier.
Astăzi, această figurină paleolitică se află într-o vitrină la Muzeul Evoluției Umane și Tehnologiei Paleolitice din Târgoviște, România. Ea reprezintă o interpretare inteligentă a rocii naturale și aduce un plus de libertate de exprimare artiștilor.