România importă de zece ori mai mult pește decât exportă în criza sectorului piscicol

Producția de pește și fructe de mare din România continuă să scadă, în contrast cu tendința globală de creștere susținută de acvacultură, potrivit unei analize realizate de Our World in Data și citate de Mediafax.

La nivel mondial, cererea tot mai mare pentru produse piscicole a dus la o expansiune rapidă a acvaculturii, care a depășit capturile din mediul natural. În prezent, producția globală din acvacultură depășește 100 de milioane de tone anual, față de doar câteva milioane în anii 1960.

Analiza arată că, în ultimele cinci decenii, populația mondială s-a dublat, iar consumul mediu de pește pe cap de locuitor a crescut la rândul său de două ori. Producția totală de pește și fructe de mare la nivel global este acum de patru ori mai mare decât în urmă cu 50 de ani. În 2023, producția mondială de pește capturat din mări și oceane a fost de 88 de milioane de tone, cu Asia de Est și regiunea Pacificului contribuind cu 36 de milioane de tone. Producția din acvacultură a urcat la 127 de milioane de tone, față de doar 2 milioane în anii 1960. Capturile de pește sălbatic nu au mai crescut din anii 1990.

În România, trendul este invers

În România, trendul este invers. În anii 1960, producția de pește din acvacultură era de 13.700 de tone, iar în 2023 a scăzut la 11.200 de tone. În perioada comunistă și la începutul anilor 1990, România depășea 50.000 de tone de pește din acvacultură, însă în ultimele trei decenii sectorul a intrat pe un trend descendent. Producția a ajuns la 8.000 de tone în 2014, a revenit temporar la circa 13.000 de tone în 2015-2016, apoi a coborât din nou la 11.200 de tone.

Și pescuitul a urmat aceeași traiectorie descendentă. Dacă în 1960 România avea o producție de aproximativ 24.300 de tone, în 2023 aceasta a ajuns la doar 6.613 tone. La finalul anilor 1990, capturile depășeau 200.000 de tone, în principal din Marea Neagră, însă o parte din flotă a fost vândută sau scoasă din uz, au fost introduse noi reguli, iar legislația modificată a făcut activitatea tot mai puțin atractivă.

Pe fondul acestui declin, România importă în prezent peste 100.000 de tone de pește și produse din pește, de zece ori mai mult decât exportă. Producția internă acoperă doar 13% din consum, potrivit datelor analizate. După orez, unde gradul de autoaprovizionare este de 8%, peștele și produsele din pește reprezintă categoria agroalimentară de bază cu al doilea cel mai redus grad de acoperire din producția locală. Importurile de pește și preparate din pește se apropie de 500 de milioane de euro.

În acest context, autoritățile încearcă să relanseze sectorul. Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a anunțat planuri de dezvoltare a acvaculturii românești și a semnat un memorandum de înțelegere pentru exportul mai multor produse agroalimentare în China, inclusiv din acest sector.

Creșterea importurilor și scăderea producției locale se reflectă și în prețurile de la raft. Fenomenul este similar cu cel observat la alte produse de bază, unde scumpirile după Paște au fost anunțate de producători. În plus, dezechilibrele din sectorul agroalimentar influențează și alte domenii, așa cum arată și analiza despre cantitatea de deșeuri generate în decembrie la Sibiu.

Potrivit Mediafax, autoritățile speră ca noile măsuri să stopeze declinul și să crească gradul de autoaprovizionare cu pește și produse din pește în următorii ani.

Leave a comment

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.