Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat, într-un interviu acordat Adevărul, că Ministerul Mediului pregătește lansarea programelor „Rabla Auto” și a unui nou program pentru baterii de stocare pentru fotovoltaice, în funcție de aprobarea bugetului Administrației Fondului pentru Mediu (AFM) pentru anul 2026.
Buzoianu a explicat că, după aprobarea bugetului național, Ministerul Mediului se află în discuții cu Ministerul Finanțelor pentru a definitiva bugetul AFM, ceea ce va permite lansarea mai multor proiecte în cursul acestui an.
„Într-un scenariu optimist, în care obținem suma solicitată, am prevăzut buget inclusiv pentru programul Rabla și pentru un program dedicat bateriilor de stocare”, a precizat ministrul.
Programul „Rabla Auto” va include criterii noi pentru producători europeni
Potrivit Dianei Buzoianu, programul Rabla pentru persoane fizice va fi îmbunătățit, iar dacă bugetul va permite, va fi lansat cu elemente noi, inclusiv criterii care să favorizeze producătorii din Europa.
„Dacă vom avea bugetul necesar, dorim să lansăm un program care să includă și elemente noi, de exemplu criterii legate de producători, astfel încât aceștia să fie din Europa”, a declarat ministrul.
Referitor la bateriile de stocare pentru fotovoltaice, Buzoianu a subliniat că programul Casa Verde a determinat mulți români să instaleze panouri fotovoltaice, însă lipsa bateriilor de stocare pune presiune pe sistemul energetic.
„Vrem să ajutăm consumatorii — fie că au beneficiat de finanțare prin AFM, fie că au investit din fonduri proprii — să poată achiziționa și baterii de stocare. Astfel, energia produsă în timpul zilei poate fi stocată și folosită seara, în perioadele de vârf, când prețurile sunt mai mari”, a explicat Buzoianu, menționând că acest lucru va contribui la echilibrarea sistemului energetic și la reducerea costurilor pentru consumatori.
Programul pentru baterii de stocare nu are încă un nume final, dar ministrul a precizat că, dacă bugetul va fi aprobat, ghidul de finanțare și programul ar putea fi lansate chiar în 2026, cu posibilitatea de a deveni un program multianual. Sistemul de înscriere va folosi platformele deja cunoscute și testate de public, pentru a simplifica procesul.
Buzoianu a mai precizat că nu există, pentru moment, un buget nou pentru panouri fotovoltaice, prioritatea fiind lansarea programului pentru baterii de stocare, considerat esențial pentru eficientizarea resurselor și reducerea facturilor la energie.
Digitalizarea Ministerului Mediului și lupta împotriva balastierelor ilegale
Ministrul a vorbit și despre digitalizarea procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului, un proiect finanțat din fonduri europene, cu termen de implementare de doi ani. În paralel, Ministerul Mediului colaborează cu ADR și UiPath, prin PNRR, pentru digitalizarea a circa 30 de procese până la jumătatea anului 2026. Buzoianu a subliniat că, la preluarea mandatului, existau zeci de proiecte de digitalizare necorelate, iar acum se urmărește coordonarea și interoperabilitatea sistemelor informatice din subordine.
Referitor la balastierele ilegale, Diana Buzoianu a descris situația drept „extrem de gravă”, cu o rețea extinsă și conexiuni politice.
„Când am ajuns la Ministerul Mediului și am început să analizăm câte controale se fac, am descoperit cifre absolut șocante: la nivel național erau doar câteva zeci de controale pe lună”, a spus ministrul. Pentru a combate fenomenul, numărul controalelor a crescut exponențial, inspectorii având acum obiectivul de a efectua aproximativ 20 de controale pe lună.
A fost lansată platforma „Inspectorul Balastierelor”, unde cetățenii pot verifica legalitatea balastierelor. În primele șapte zile, platforma a fost accesată de circa 30.000 de ori, iar pe baza sesizărilor primite, controalele tematice vor continua, inclusiv cu ajutorul hărților care indică depășirea perimetrelor de exploatare. Buzoianu a atras atenția asupra costurilor uriașe suportate de comunități: lipsa apei, vulnerabilitatea la inundații, distrugerea infrastructurii și chiar pierderi de vieți omenești în urma exploatărilor ilegale.
Ministrul Mediului a abordat și problema accesului dificil în cartierul Greenfield din București, unde rezidenții se confruntă cu blocaje rutiere și dificultăți pentru serviciile de urgență. Buzoianu a explicat că dezvoltatorul imobiliar, deși a obținut toate avizele și a realizat profituri considerabile, nu și-a respectat obligația de a construi cel puțin două drumuri de acces către centura Bucureștiului. „Din punctul meu de vedere, dezvoltatorul are și astăzi o restanță uriașă față de locuitorii din Greenfield. Iar această obligație nu va dispărea”, a declarat ministrul.
Un alt aspect ține de Romsilva, care a deschis un drum forestier fără transparență și fără o dezbatere publică reală. Corpul de control al Ministerului Mediului a constatat nerespectarea tuturor procedurilor legale. Buzoianu consideră că situația evidențiază nevoia de reformă în cadrul Romsilva.
Ministrul a subliniat că accesul de urgență pentru ambulanțe, pompieri și poliție trebuie asigurat pe cel mai scurt traseu, dar acest lucru nu justifică deschiderea drumului pentru publicul larg. În ceea ce privește responsabilitatea pentru disconfortul creat, Buzoianu a afirmat că dezvoltatorul ar trebui tras la răspundere, iar autoritățile locale, precum Primăria de Sector și Primăria Municipiului București, ar trebui să sesizeze organele penale dacă este cazul.
Buzoianu a concluzionat că nu mai poate fi acceptată situația în care operatorii economici sau dezvoltatorii ignoră obligațiile legale, generând disconfort și riscuri pentru comunități, în favoarea propriului profit.