Ceea ce ieri, 16 aprilie, trebuia să fie o ședință de rutină s-a transformat, în doar câteva zeci de minute, într-o demonstrație de forță politică și într-o înfrângere usturătoare pentru primarul Mihai Duțu. Convocată „de îndată”, întâlnirea Consiliului Local Măcin avea pe ordinea de zi un singur proiect: stabilirea numărului maxim de posturi în aparatul administrativ, în baza Ordonanței nr. 7/2026. În realitate, miza a fost mult mai mare.

Documentul prevedea reducerea aparatului la 73 de posturi, în urma ajustărilor impuse de legislația fiscală și de reforma administrativă , însă dincolo de aceste cifre s-a jucat o bătălie politică în toată regula.

Majoritatea pierdută în propriul Consiliu

Totul a început cu o absență care a cântărit decisiv. În sală au fost prezenți doar 10 consilieri, iar raportul de forțe a fost complet răsturnat: opoziția (AUR, PNL, PMP) a devenit majoritară, în timp ce tabăra primarului a intrat în ședință fără oameni suficienți. Din cei opt consilieri PSD și POT, doar trei au fost prezenți.

Această lipsă de mobilizare a deschis larg ușa unei mișcări decisive. Amendamentul depus de consilierii PNL a lovit direct în nucleul de putere al primarului, vizând desființarea unor funcții-cheie: administratorul public Mihai Barbato, consilierul personal Ionel Zamfir și șeful Poliției Locale, Costel Lungu.

Votul a fost rapid și fără echivoc: 7 la 3 pentru amendament.

În acel moment, ședința a ieșit complet din logica administrativă și a devenit un act politic clar, în care opoziția a profitat de slăbiciunea adversarului și a redesenat organigrama Primăriei. Dacă în tabăra primarului a fost tăcere și vizibilă stânjeneală, în cealaltă parte atmosfera a fost diametral opusă: consilierii opoziției au tratat rezultatul ca pe o victorie clară, bucuria fiind, potrivit martorilor, la cote maxime.

Promisiuni uitate, decont politic

Decizia are o încărcătură simbolică puternică, pentru că exact aceste funcții au fost în centrul criticilor publice din ultimele luni. În campania electorală, Mihai Duțu promitea desființarea postului de administrator public. După alegeri, nu doar că acesta a fost păstrat, dar aparatul s-a consolidat prin ocuparea unor funcții considerate de opoziție drept politizate.

Votul de astăzi pare să fie, în ochii multora, o corecție directă a acestei discrepanțe dintre promisiuni și realitate. Practic, ceea ce primarul nu a făcut voluntar, a fost impus prin vot de Consiliul Local.

Mai mult decât atât, situația scoate la iveală o problemă mai profundă: lipsa de coerență și de control politic. Absența consilierilor din propria majoritate nu poate fi trecută ușor cu vederea și indică, potrivit surselor locale, tensiuni interne tot mai vizibile.

Contactat pentru un punct de vedere după ședință, primarul Mihai Duțu a preferat să nu comenteze rezultatul votului, invocând lipsa unui context complet și evitând orice declarație publică pe marginea subiectului.

Referendumul, din scenariu în posibilitate reală

Pe acest fond, inițiativa cetățenească pentru demiterea primarului capătă o dimensiune concretă. Potrivit informațiilor din oraș, mai sunt necesare doar 215 semnături pentru atingerea pragului de 2.118, iar inițiatorii susțin că, în cel mult o lună, documentația ar putea ajunge la Prefectură.

După episodul de astăzi, acest demers nu mai pare o simplă formă de protest, ci o etapă posibilă într-o criză politică în plină desfășurare.

În paralel, în mediul online local și în discuțiile de culise, atmosfera este tot mai tensionată. Se vorbește despre reglări de conturi, despre funcții acordate pe criterii politice și despre o administrație care și-ar fi pierdut direcția. Dincolo de exagerări, un lucru devine evident: încrederea s-a erodat.

Pentru Mihai Duțu, votul de ieri nu înseamnă doar pierderea unor posturi din organigramă. Înseamnă pierderea controlului asupra propriului aparat și, poate mai grav, asupra majorității care ar fi trebuit să îl susțină.

Ceea ce s-a întâmplat la Măcin nu este doar o ședință tensionată. Este momentul în care o majoritate s-a rupt la vedere, iar puterea a început să se redistribuie. Iar de aici înainte, fiecare vot va deveni o bătălie.

Lucrează în presă din 1991. Este cofondator al primului radio independent din România, Radio Galați (1991). Din 1995 activează în presa scrisă, ocupând funcții de redactor, redactor-șef și...

Leave a comment

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.