Pe scurt:
Pesimismul economic se adâncește în România: majoritatea românilor nu văd nicio îmbunătățire a nivelului de trai și se tem de creșterea prețurilor.
Șapte din zece români se așteaptă să trăiască mai prost peste un an, iar trei sferturi dintre respondenți cred că prețurile vor continua să crească, potrivit celui mai recent sondaj IRSOP publicat marți, 28 aprilie 2026 și citat de HotNews.ro.
Sondajul IRSOP din aprilie 2026 arată un nivel de pesimism economic aproape fără precedent în rândul populației. Aproape jumătate dintre cei chestionați sunt convinși că situația va fi mai proastă chiar și peste cinci ani.
Potrivit IRSOP, acest pesimism nu mai este unul trecător, ci a devenit structural, trecând de la îngrijorare la resemnare. Economiștii comportamentali avertizează că resemnarea este mai periculoasă decât panica, pentru că se auto-perpetuează și influențează deciziile de consum și economisire.
Inflația nu este o noutate pentru România, însă ceea ce diferențiază situația actuală este lipsa unui orizont clar de scădere a prețurilor. În acest context, comportamentul economic al populației se modifică: oamenii economisesc și cheltuiesc mai puțin, evită investițiile și amână deciziile importante. Așteptările inflaționiste ridicate devin auto-confirmatoare, iar IRSOP documentează acest fenomen: 76% dintre respondenți se așteaptă la scumpiri, față de 75% în martie.
Ecuația este simplă: prețurile cresc, veniturile stagnează. Doar 34% dintre români cred că veniturile lor vor crește în următorul an, în scădere față de 38% în martie. Restul de 63% se așteaptă să rămână cu același venit sau cu unul mai mic. Această combinație duce la o eroziune lentă a puterii de cumpărare, resimțită direct de cetățeni. Un sondaj anterior arăta că jumătate dintre români se simt din ce în ce mai săraci.
Guvernul ar putea fi presat să subvenționeze costul vieții pe scară largă
Analiza IRSOP indică faptul că Guvernul ar putea ajunge să fie nevoit să subvenționeze costul vieții pe scară largă. Dacă 71% din populație intră în iarnă cu venituri insuficiente față de prețuri, presiunea politică pentru intervenție va fi greu de ignorat.
Datele din retail confirmă această tendință: 55% din populație cumpără mai puțin pentru consumul curent față de acum un an. Această reducere a consumului se va reflecta în cifrele de afaceri ale companiilor în trimestrele următoare.
Banii care totuși se cheltuiesc sunt direcționați spre pregătire profesională (49%) și economii de urgență (46%), semnale clare de anxietate economică. Pe locul trei se află achiziția de mașini noi sau second-hand (24%, în creștere față de 20% în martie), posibil ca reacție la deprecierea monedei și percepția că bunurile tangibile sunt mai sigure decât economiile în lei.
Piața muncii rămâne stabilă, dar mobilitatea este redusă
Singura veste relativ pozitivă din sondaj vine din zona pieței muncii: 77% dintre angajați se simt în siguranță la locul de muncă, în creștere față de 71% în martie. Totuși, dintre cei care simt că locul lor de muncă este în pericol, 80% spun că joburi noi se găsesc greu în zona lor. Piața muncii nu este în colaps, dar s-a răcit vizibil, iar angajații cu joburi stabile nu mai au capacitatea de a negocia salarii mai mari.
Acest cerc vicios — prețuri în creștere, venituri stagnante și lipsa posibilității de a negocia — duce la acumularea unei presiuni tăcute în economie.
IRSOP subliniază că miza centrală nu este doar inflația sau veniturile, ci prăbușirea încrederii în viitor. 68% dintre respondenți cred că vor trăi mai prost peste un an, iar 45% consideră că și peste cinci ani situația va fi mai rea. Studiile de economie comportamentală arată că așteptările negative persistente reduc inițiativa, planificarea și riscul asumat de populație. Un efect semnalat de analiștii IRSOP este creșterea intenției de emigrare, nu din disperare, ci din lipsa perspectivelor de îmbunătățire.