Pe scurt:
Reactorul 1 de la Cernavodă intră într-o nouă etapă: fundația pentru Depozitul Intermediar de Deșeuri Radioactive a fost turnată, pregătind terenul pentru retehnologizare și încă trei decenii de funcționare.
Prima turnare continuă de beton pentru structurile permanente necesare retehnologizării Reactorului 1 de la Cernavodă a fost realizată, potrivit Economica.net.
Nuclearelectrica a obținut în septembrie 2025 autorizația de construire de la Comisia pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN) pentru Depozitul Intermediar de Deșeuri Radioactive, moment care a marcat începutul lucrărilor civile la infrastructura necesară proiectului de retehnologizare a Unității 1.
Turnarea primului beton pentru această infrastructură are o semnificație similară cu cea de la construcția inițială a Unității 1. După 30 de ani de operare la standarde ridicate de securitate nucleară și performanță, Unitatea 1 va putea funcționa încă 30 de ani, începând cu 2030, datorită programului de retehnologizare.
„Încă 30 de ani de securitate energetică, 5 milioane de MW produși pe an și 5 milioane de tone CO2 evitate anual, un proiect strategic pentru securitatea energetică a României”, a declarat Cosmin Ghiță, directorul general al Nuclearelectrica.
Operațiunea de turnare a betonului reprezintă cea mai complexă lucrare de acest tip pe amplasamentul centralei după construcția Unității 2. Pentru fundație au fost utilizați aproximativ 3.470 metri cubi de beton, echivalentul a circa 380 de autobetoniere, lucrările fiind desfășurate în condiții stricte de siguranță și calitate. Activitatea a avut loc la Depozitul Intermediar de Deșeuri Radioactive (DIDR-U5), destinat manipulării, procesării și depozitării intermediare a deșeurilor rezultate din retehnologizarea Unității 1 și exploatarea pe termen lung a Unităților 1 și 2 CNE Cernavodă.
Unitatea 1 de la Cernavodă va funcționa încă 30 de ani după retehnologizare
Proiectul de retehnologizare a Unității 1 CNE Cernavodă se află în a doua etapă de dezvoltare, respectiv pregătirea pentru implementare, cu termen de finalizare spre sfârșitul anului 2027. Ulterior, va urma oprirea Unității 1 pentru retehnologizare, iar reconectarea la Sistemul Energetic Național este programată pentru anul 2030, pentru un nou ciclu de viață de 30 de ani.
Unitatea 1 a fost pusă în funcțiune în 1996, iar până în prezent a evitat eliberarea a 145 de milioane de tone de CO2 și a livrat peste 149 de milioane de MWh, cu un factor de capacitate de peste 90%. Acest rezultat plasează reactorul în topul primelor trei la nivel global după acest indicator.
Cosmin Ghiță a subliniat că energia nucleară are un rol important în mixul energetic al Uniunii Europene, contribuind la securitatea aprovizionării și la obiectivele de decarbonizare. Potrivit scenariului de bază, puterea instalată nucleară în UE ar putea ajunge la 109 GW în 2050, prin prelungirea duratei de viață a reactoarelor existente și construcția unora noi. România dispune de experiență, specialiști, infrastructură și parteneriate internaționale care susțin extinderea programului nuclear, inclusiv retehnologizarea Unității 1, proiectele Unităților 3 și 4 și dezvoltarea reactoarelor modulare mici (SMR).
Toate lucrările de construcție pentru proiectul de retehnologizare se desfășoară conform celor mai înalte standarde ale industriei nucleare. SN Nuclearelectrica S.A. administrează Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă, care operează Unitățile 1 și 2, fiecare cu o capacitate de 700 MWe, precum și Fabrica de Combustibil Nuclear Pitești, producător calificat de combustibil nuclear CANDU 6.
România nu va avea energie nucleară în sistem până la data de 1 iunie 2026, când Unitatea 2 este programată să fie re-sincronizată cu sistemul energetic național. Țara înregistrează cel mai mare preț spot al energiei electrice din Europa pentru a treia zi consecutiv, iar contextul este influențat de oprirea completă a centralei de la Cernavodă, după cum s-a relatat și în articole anterioare.