Pe scurt:
Zece bănci primesc amenzi record pentru manipularea ROBOR. Consiliul Concurenței acuză schimb de informații confidențiale între instituții financiare.
Consiliul Concurenței a anunțat duminică, 7 iunie 2026, sancționarea a 10 bănci din România cu amenzi totale de 3,73 miliarde lei (aproximativ 710 milioane euro), pentru încălcarea legislației privind concurența, prin coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR. Potrivit instituției, decizia a fost luată în unanimitate de Plenul Consiliului, după o investigație care a vizat exclusiv comportamentul băncilor în perioada fixingului ROBOR, nu reglementările sectorului bancar. Informațiile au fost transmise de Consiliul Concurenței printr-un comunicat oficial, citat de Ora de Sibiu.
Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a precizat: „Decizia noastră nu a vizat reglementările sau politicile din sectorul bancar, ci se rezumă exclusiv la comportamentul băncilor în perioada fixingului ROBOR și este bazată, desigur, pe constatarea încălcării regulilor de concurență, nu a altor norme. Decizia de sancționare a fost luată în unanimitate de Plenul Consiliului Concurenței. Amplele dezbateri publice anterioare adoptării deciziei nu sunt uzuale și au generat confuzie, motiv pentru care sunt necesare clarificări”.
Printre băncile sancționate se numără: Banca Transilvania S
Printre băncile sancționate se numără: Banca Transilvania S.A. (875,74 milioane lei), Banca Transilvania SA (pentru fapta realizată de OTP Bank România SA – 85,03 milioane lei), ING Bank N.V. Amsterdam Sucursala București (405,91 milioane lei) și Libra Internet Bank SA (45,86 milioane lei).
Investigația a arătat că băncile participante la stabilirea ROBOR au făcut schimb de informații confidențiale și strategice, în special legate de preț, privind nivelul ROBOR în cadrul procedurii de fixing. În această perioadă, cotațiile ferme ar fi trebuit să fie independente, însă băncile și-au coordonat comportamentul în funcție de cotațiile concurenților. Independența cotațiilor este esențială, mai ales pentru maturitățile unde volumul tranzacțiilor efective este redus (3, 6, 12 luni), iar media acestor tranzacții nu poate fi folosită ca indicator relevant.
Rezultatul fixingului ROBOR influențează calculul dobânzilor pentru unele credite, astfel că un nivel crescut al acestui indice poate avantaja creditorii, dar afectează direct consumatorii și debitorii ale căror contracte sunt raportate la ROBOR. Confidențialitatea cotațiilor ferme este prevăzută atât de regulile de concurență, cât și de reglementările naționale și europene sectoriale.
„Avem un ansamblu de probe care trebuie analizate coroborat
„Avem un ansamblu de probe care trebuie analizate coroborat. Transparența tranzacțiilor este benefică în unele situații. Problema apare însă în cazul cotațiilor ferme transmise în perioada de fixing, care trebuie să rămână confidențiale, aspect esențial în cazul maturităților unde volumul tranzacțiilor efective este redus. Având în vedere volumul mare de credite, variații de dimensiunea unei fracțiuni de procent pot genera sume substanțiale”, a adăugat Bogdan Chirițoiu.
Autoritățile de concurență din Uniunea Europeană și Statele Unite au aplicat anterior amenzi pentru practici similare. Ca reacție la aceste probleme, reglementările naționale privind stabilirea ratei de referință ROBOR au fost îmbunătățite, însă investigația Consiliului Concurenței a identificat în continuare comportamente anticoncurențiale la nivelul băncilor participante la fixing.
Investigația a început la sfârșitul anului 2022 și a parcurs toate etapele de analiză și control, inclusiv avizarea obligatorie în cadrul mecanismului de cooperare cu Comisia Europeană, având în vedere încălcarea Tratatului privind Funcționarea Uniunii Europene.
Băncile sancționate au la dispoziție 60 de zile de la primirea motivării deciziei pentru a prezenta planuri de măsuri care să elimine practicile anticoncurențiale. Aceste planuri vor fi aprobate de Consiliul Concurenței, oferind băncilor certitudine juridică.
ROBOR este rata de referință a pieței monetare interbancare, influențând calculul dobânzilor pentru creditele acordate persoanelor juridice, inclusiv entități ale statului, dar și pentru persoanele fizice cu credite acordate înainte de 2019 care nu au trecut la IRCC. Unsprezece bănci din România au mai fost sancționate anterior de ANPC pentru modul de calcul al ratelor.
Legislația în domeniul concurenței interzice orice înțelegeri între companii care restrâng sau denaturează concurența pe piața românească. Deciziile Consiliului Concurenței sunt executorii, iar amenzile aplicate devin venituri la bugetul de stat, fiind puse în aplicare de Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF).
Decizia Consiliului Concurenței va fi publicată pe site-ul instituției după eliminarea informațiilor confidențiale. Băncile pot contesta decizia la Curtea de Apel în termen de 30 de zile de la comunicarea motivării.