Pe 26 iunie, Ștefan Borțun, intrat în Parlament ca senator POT, trecut apoi prin PACE–ÎNTÂI ROMÂNIA și rămas între timp membru fondator al partidului UNIT, s-a afiliat grupului parlamentar al PNL. Cu alte cuvinte, liberalismul tulcean, rămas o vreme fără reprezentare parlamentară, și-a găsit un senator. Fără carnet de partid, e drept, dar în politica românească fotografia de grup valorează, de multe ori, mai mult decât adeziunea. Brătienii se intorc lasciv pe partea cealaltă.
Curios să aflu ce l-a determinat să facă acest pas, l-am contactat pe senatorul tulcean. Mă așteptam la explicațiile clasice despre interesul județului, stabilitate și responsabilitate. În schimb, Borțun a început să vorbească despre management, competiție, economie de piață și reformă. Nu mică mi-a fost mirarea. Aproape toată viața profesională a fost electrician la ENEL, ceea ce dovedește că, în politica românească, între un tablou electric și tabloul guvernamental nu este decât un pas. Iar managementul afacerilor și cel al statului par să-i fie la îndemână ca ceasul de la mâna stângă. Cel puțin în teorie. În practică, România continuă să demonstreze că cele două instalații funcționează cu siguranțe diferite și uneori se fură curent.
De ce a plecat din POT
Borțun spune că a intrat în POT convins că este un partid cu orientare liberală, apropiat de antreprenori și de economia de piață, iar organizația de la Măcin, pe care a înființat-o în primăvara lui 2024, a fost prima filială POT din România. Privind retrospectiv, este una dintre acele afirmații care îi obligă pe istorici să-și revizuiască notițele. Fie partidul s-a schimbat spectaculos într-un timp record, fie liberalismul a început să aibă definiții pe care manualele încă nu le-au prins din urmă.
„Ne-am întâlnit la București și am propus să alegem democratic conducerea partidului. Nu s-a ales nimic. Ni s-a adus pur și simplu la cunoștință cine conduce. În forul de conducere nu era niciun senator ales. Erau doar rude și prieteni. Acolo s-a produs prima ruptură.”
O formulare care, în politica românească, nu individualizează pe nimeni. Dimpotrivă, aproape că descrie un model de organizare.
Ruptura definitivă s-a produs, spune senatorul, când i s-a sugerat să angajeze la cabinet persoane pe care nici măcar nu le cunoștea.
„Nu am acceptat. Sunt bani publici și omul trebuie să muncească. Nu puteam să angajez persoane doar pentru că mi se cerea. După aceea partidul a început să meargă într-o direcție suveranistă și extremistă în care eu nu mă mai regăseam. Atunci am plecat. Am fost printre primii care au făcut acest pas.”
Dacă lucrurile stau exact așa, înseamnă că Ștefan Borțun a reușit performanța rară de a produce o criză politică pornind de la o fișă de pontaj.
După plecarea din POT s-a alăturat grupului PACE–ÎNTÂI ROMÂNIA pentru a putea activa în comisiile Senatului. Nici acolo, însă, nu a rămas mult.
„După schimbarea liderului, grupul a luat-o pe o cale greșită. Au început alte jocuri, alte înțelegeri. La moțiunea de cenzură am întrebat foarte clar care sunt soluțiile pentru România, cine guvernează și care este programul. N-am primit niciun răspuns. Toată lumea promitea că va face și va drege, dar nimeni nu venea cu ceva concret. Din acest motiv nici n-am votat moțiunea.”
În fond, senatorul spune că n-a plecat după funcții. A plecat după răspunsuri. Cum nu le-a găsit, a schimbat din nou adresa politică. În România, unii schimbă convingerile ca să rămână în partid. Borțun spune că a schimbat partidul ca să rămână consecvent convingerilor. Diferența este subtilă. Și, ca orice subtilitate în politică, rămâne la aprecierea alegătorilor.
„Nu am cerut să intru în PNL, ci doar în grupul parlamentar”
Întrebat de ce a ales tocmai grupul parlamentar al PNL, senatorul insistă că nu a negociat funcții și nici nu a cerut să devină membru al partidului.
„Eu am cerut doar să fiu primit în grupul parlamentar. Le-am spus că nu bat cu pumnul în ușă. Dacă mă acceptă, bine. Au analizat solicitarea, au discutat inclusiv cu organizația PNL Tulcea și au decis să mă primească. Deocamdată rămân membru al partidului UNIT. Nu s-a pus problema să mă înscriu în PNL.”
Explicația pentru alegerea PNL se rezumă, de fapt, la un singur nume: Ilie Bolojan. Partidul apare aproape decorativ în discursul senatorului. Reforma, managementul și eficiența sunt adevăratele personaje principale. PNL pare doar vehiculul care, speră Borțun, îl va duce până la ele. Rămâne de văzut dacă autobuzul oprește în stația promisă.
„Am lucrat 36 de ani în mediul privat și acolo reforma nu începe din patru în patru ani. Dacă nu vii permanent cu ceva nou, piața te elimină. Din discuțiile pe care le-am avut cu domnul Bolojan am înțeles că și el vede lucrurile la fel. Va fi greu, pentru că sunt multe interese care mimează schimbarea, dar eu cred că reforma trebuie făcută.”
Senatorul spune că, în perioada vacanței parlamentare, va merge din nou prin toate primăriile din județ, așa cum a făcut și până acum, însă admite că apropierea de grupul PNL îi poate oferi o voce mai puternică atunci când va încerca să rezolve problemele administrațiilor locale.
„Eu sunt tulcean și cunosc problemele județului. Am mers în toate primăriile, indiferent de culoarea politică. Acum voi fi mai apropiat de primarii PNL, pentru că trebuie să construim o relație de colaborare. Sper ca din poziția de senator afiliat grupului PNL problemele județului și ale Deltei să fie auzite mai ușor.”
La finalul discuției, conversația s-a mutat firesc spre viitorul Guvern. Borțun este convins că România va avea rapid un Executiv cu puteri depline și crede că președintele Nicușor Dan are suficiente variante pentru a construi o majoritate parlamentară.
Cea mai sinceră declarație a venit însă atunci când l-am întrebat despre eventuale alegeri anticipate.
„Eu nu am nicio problemă. Contractul meu de muncă este suspendat și mă întorc oricând la serviciu. Dar foarte mulți dintre colegii mei nu au în spate un loc de muncă în care să revină. Asta explică multe.”
Ba chiar explică foarte multe. Uneori, nu doctrina ține unite majoritățile parlamentare, ci perspectiva unei legitimații care expiră prea devreme. Restul sunt declarații politice.
