O intervenție nocturnă la o petrecere din Dunavățu de Jos, încheiată cu spray lacrimogen, un om încătușat și un telefon aruncat peste gard, produce după aproape opt ani o consecință neașteptată: IPJ Tulcea trebuie să-i achite unuia dintre polițiștii implicați drepturile salariale pierdute.
Agentul Ovidiu-Cătălin Bîrlică, din cadrul Serviciului Rutier, a câștigat în primă instanță procesul deschis împotriva instituției. Tribunalul Tulcea a obligat IPJ să-i plătească diferențele salariale pentru mai bine de patru ani, împreună cu dobânda legală. Hotărârea nu este definitivă, Poliția declarând recurs.
O petrecere liniștită cu gaz lacrimogen la final
Totul a început în noaptea de 9 spre 10 noiembrie 2018, la o casă de vacanță din Dunavățu de Jos, unde mai multe persoane sărbătoreau două zile onomastice. După miezul nopții, un vecin a reclamat muzica prea tare.
Când echipajul format din polițistul Ovidiu-Cătălin Bîrlică și jandarmii Florin Tănase, Claudiu Berindei și Andrei-George Neagu a ajuns la proprietate, muzica nu se mai auzea. În schimb, a început o dispută privind modul în care oamenii legii intraseră în curte și refuzul lor de a părăsi proprietatea.
Potrivit situației reținute de Tribunalul Tulcea, conflictul a escaladat rapid. Una dintre persoane a fost pulverizată cu spray lacrimogen, iar unei femei care încerca să filmeze i-a fost smuls telefonul din mână și aruncat peste gard. Aceasta ar fi fost stropită în mod repetat cu gaz, de la mică distanță.
Unul dintre petrecăreți a fost tras de jandarmi, doborât la pământ și încătușat cu mâinile la spate. Ceilalți participanți au declarat că spray-ul lacrimogen a fost pulverizat inclusiv peste poartă și gard, iar mama bărbatului imobilizat ar fi fost ținută pe capota unei mașini. Ambulanța a ajuns la fața locului după aproximativ o oră.
Cei patru lucrători au negat acuzațiile și au susținut că intervenția a fost legală, iar unul dintre participanți devenise agresiv, împingând polițistul și lovind un jandarm. Instanța a analizat însă declarațiile, actele medicale, apelurile la 112 și celelalte probe și a stabilit răspunderea lor pentru purtare abuzivă.
Printre părțile civile din dosar s-a aflat și Filip Raicu, fostul arhitect-șef al municipiului Tulcea. Forma publică a hotărârii anonimizează însă victimele în descrierea incidentului, astfel că nu se poate spune cu certitudine ce act concret a fost îndreptat împotriva fiecărei persoane.
Instanța a acordat lui Radu Voicu 5.000 de lei pentru telefonul iPhone distrus, iar celorlalte părți civile câte 1.000 de lei daune morale.
Un an de închisoare, dar cu aplicarea amânată
Pentru acuzația de violare de domiciliu, procesul penal a încetat deoarece a intervenit prescripția răspunderii penale. Asta nu înseamnă că instanța a stabilit nevinovăția celor patru, ci că fapta nu a mai putut fi sancționată penal după trecerea termenului legal.
Pentru purtare abuzivă, Curtea de Apel Constanța a stabilit definitiv, la 20 decembrie 2024, câte o pedeapsă de un an de închisoare pentru Ovidiu-Cătălin Bîrlică, Florin Tănase, Claudiu Berindei și Andrei-George Neagu. Aplicarea pedepselor a fost însă amânată pentru un termen de supraveghere de doi ani.
Pe românește, cei patru nu au fost achitați pentru purtare abuzivă, dar nici nu execută pedeapsa, atât timp cât respectă obligațiile stabilite de instanță.
Agentul cere banii pierduți, IPJ refuză
După declanșarea anchetei penale, Ovidiu-Cătălin Bîrlică fusese pus la dispoziția IPJ Tulcea în august 2020. A rămas angajat, dar a pierdut sporuri și alte drepturi aferente funcției de agent I la structura Drumuri Naționale și Europene.
Polițistul a notificat instituția la 31 decembrie 2024 că dosarul se încheiase definitiv. A fost repus pe funcția inițială abia la 13 februarie 2025, după aproape o lună și jumătate. IPJ a explicat că postul fusese ocupat între timp și că au fost necesare proceduri interne.
Bîrlică a cerut apoi toate diferențele salariale pierdute între august 2020 și februarie 2025. IPJ Tulcea a refuzat, argumentând că amânarea aplicării pedepsei nu este echivalentă cu o achitare și nu justifică plata retroactivă.
Tribunalul Tulcea a văzut însă lucrurile altfel. Judecătorii au constatat că Statutul polițistului include explicit amânarea aplicării pedepsei printre situațiile în care angajatul trebuie repus în funcție și compensat pentru drepturile pierdute. Legea este, în această privință, surprinzător de limpede.
Prin Hotărârea nr. 853 din 19 iunie 2026, IPJ Tulcea a fost obligat să-i plătească agentului diferența dintre veniturile încasate și cele pe care le-ar fi primit dacă nu era pus la dispoziție. La sumă se adaugă dobânda penalizatoare calculată pentru fiecare salariu neachitat la termen.
Valoarea totală nu este publică și nu poate fi confirmată în acest moment.
Cazul are o ironie juridică greu de ignorat. O intervenție pentru liniștea publică, terminată cu gaz lacrimogen și cătușe, ar putea ajunge să coste Poliția ani întregi de salarii restante. Nu pentru că instanța ar fi șters fapta, ci pentru că legea separă răspunderea penală de drepturile salariale.
IPJ Tulcea a declarat recurs. Curtea de Apel Constanța va decide dacă factura rămâne în picioare sau dacă prima sentință va fi schimbată.
Surse documentare : Hotărârea penală nr. 45/2024 a Tribunalului Tulcea, decizia definitivă din dosarul nr. 1221/88/2021, dosarul administrativ nr. 245/88/2026, Portalul instanțelor, ReJust și Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului.
