Interpelarea consilierei locale exAUR, Zoica Sadîca, a început politicos, cu un „La mulți ani, domnule primar!”, și a coborât rapid, la propriu și la figurat, în subsolurile blocurilor din Tulcea. Subiectul era cât se poate de serios: unde trebuie să se adăpostească tulcenii atunci când primesc un mesaj RO-ALERT privind posibilitatea căderii unor obiecte din spațiul aerian?
Consiliera a întrebat unde se află cel mai apropiat adăpost, cine îl deschide, în cât timp poate fi accesat și dacă este funcțional. Apoi a legat problema de rectificările bugetare votate de Consiliul Local, întrebând de ce infrastructura de protecție civilă nu primește prioritate.
Ștefan Ilie a mulțumit pentru urare, după care a schimbat registrul. Și nu cu jumătăți de măsură.
„Doamna consilier, nu sunteți deloc informată, nu vă faceți datoria ca ales local”, i-a spus primarul, acuzând-o că a venit cu un discurs citit și insuficient documentat. În final, a trimis-o să se informeze mai bine, calificând intervenția drept „demagogie”. Cu alte cuvinte, felicitarea aniversară a fost acceptată, dar cadoul a fost returnat cu tot cu ambalaj.
Lecția predată de primar
Ștefan Ilie a explicat că alertele și gestionarea situațiilor de urgență la nivel județean țin de Comitetul Județean pentru Situații de Urgență, condus de prefect. El a susținut că adăposturile din Tulcea sunt publicate pe internet, împreună cu adresele și persoanele de contact, și că spațiile sunt funcționale.
În cazul celor aflate în responsabilitatea municipiului, primarul a precizat că acestea pot fi folosite, dar nu îndeplinesc standardele unui adăpost modern. Primăria ar fi realizat documentația tehnică necesară modernizării și ar fi solicitat bani de la Guvern și din fonduri europene.
Edilul a mai spus că unele subsoluri fuseseră transformate de locatari în magazii, iar altele erau pline de gunoaie. După izbucnirea războiului din Ucraina, asociațiilor li s-ar fi cerut să elibereze spațiile, iar Primăria le-ar fi curățat pe cele nefolosite.
Replica a fost tăioasă, sigură pe ea și bine livrată. Numai că primul click pe Google, recomandat chiar de primar, complică puțin lecția.
Ce spune, de fapt, lista oficială IGSU
În situația adăposturilor de protecție civilă publicată de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență la 10 iulie 2026, cu date aferente lunii iunie, municipiul Tulcea apare cu 23 de adăposturi.
Dintre acestea, numai șase sunt trecute drept funcționale, opt sunt parțial funcționale, iar nouă sunt declarate nefuncționale. Dintre cele 11 spații marcate în tabel drept adăposturi publice, unul singur este funcțional, două sunt parțial funcționale și opt sunt nefuncționale.
Adunând capacitățile înscrise în documentul IGSU, cele 23 de adăposturi ar putea primi teoretic 2.128 de persoane. Numai 397 dintre aceste locuri se află însă în spații clasificate oficial drept funcționale. Alte 524 sunt în adăposturi parțial funcționale.
Cele șase adăposturi funcționale sunt indicate la Vimetco, pe strada Isaccei nr. 113, la sediul ARBDD de pe strada Portului nr. 34A, la BRD de pe strada Babadag nr. 116, la sediul Administrației Finanțelor Publice de pe strada Babadag nr. 163, pe strada 1848 nr. 32 și pe strada Livezilor nr. 15, bloc 3, scara A.
Ca parțial funcționale sunt trecute spațiile de pe strada Viticulturii nr. 320, blocurile A8 și A9, BCR de pe strada Toamnei nr. 2, Confecția de pe strada Victoriei nr. 57, clădirea Telekom de pe strada Mahmudiei nr. 17, Biroul Vamal de pe strada Portului nr. 18A, ITM de pe strada Babadag nr. 118 și adăpostul de pe strada Toamnei nr. 15.
În schimb, spațiile de pe strada G. Corneliu, de la blocul U5 de pe strada Ecoului și de la blocul Z11 de pe strada Metalurgiștilor figurează ca nefuncționale. La fel și adăpostul de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Tulcea, de pe strada Frumoasă.
A greșit consiliera adresantul?
Doar pe jumătate.
Este corect că, la nivel județean, Comitetul Județean pentru Situații de Urgență funcționează sub conducerea prefectului. Dar tot legislația spune că, la nivelul municipiului, Comitetul Local pentru Situații de Urgență este condus de primar.
Legea protecției civile stabilește explicit că primarul propune fondurile necesare, dispune măsuri și controlează modul în care administratorii întrețin spațiile colective de adăpostire.
Prin urmare, întrebarea despre banii municipiului, starea subsolurilor și accesul tulcenilor la ele nu era chiar o scrisoare trimisă la o adresă greșită. Eventual avea codul poștal incomplet.
Pe fond, amândoi au spus câte ceva adevărat și câte ceva care are nevoie de corecturi. Zoica Sadîca a amestecat atribuțiile comitetului județean cu cele ale comitetului local și a împachetat întrebările într-un discurs ”artificial intelligent ”,ceva mai solemn decât cerea situația. Ștefan Ilie a explicat mai bine mecanismul administrativ și existența mai multor categorii de adăposturi, dar afirmația că acestea sunt funcționale nu este susținută de situația oficială publicată de IGSU.
Primarul a câștigat schimbul de replici prin ton, experiență și viteză de reacție. ”Meciul”s-a terminat însă la egalitate, cu avantaj pentru tabelul oficial. Este adevărat că de cele mai multe ori interpelările doamnei consilier au o naivitate și un paralelism greu de acceptat, fapt care, de bună seamă, provoacă iritare și ironii cu greu disimulate de cei apelați, în cazul de față- primarul.
Totuși, întrebarea esențială rămâne: când telefonul sună în miez de noapte și RO-ALERT-ul cere adăpostire, unde merge concret tulceanul, cine îi deschide ușa și cum află că spațiul este disponibil?
Google este util. Dar, uneori, trebuie deschis înainte să-l recomanzi altora.
