Ședința Consiliului Local Pardina s-a încheiat vineri, 31 iulie, înainte să se termine. Discuțiile despre demolarea unor construcții ridicate pe terenurile comunei au degenerat într-un scandal, iar lucrările au fost suspendate. În spatele hărmălaiei nu se află însă doar câteva grajduri sau magazii, ci un război vechi pentru pășunile Pardinei, subvențiile agricole și dreptul de a controla sute de hectare din Delta Dunării.
Pe ordinea de zi nu era un singur proiect vag privind „anexele gospodărești”, ci un întreg pachet de nouă proiecte inițiate de primarul Dumitru Pocora.
Primul stabilea cadrul general pentru desființarea administrativă a construcțiilor executate fără autorizație, precum și a lucrărilor și amenajărilor provizorii amplasate pe pășunile comunei. Alte opt proiecte îi vizau nominal pe Cernencu Dumitru, Belibrov Iordan, Șufană Nicolae, Belibrov Emil, Branga Dan-Corneliu, Gavrilă Dumitru, Lal Ioan și Lal Nicolae.
În cazul lui Cernencu Dumitru este menționat un teren intravilan aflat în rezerva Comisiei Locale de Fond Funciar. Celelalte proiecte se referă la terenuri extravilane cu destinația de pajiști permanente, aparținând domeniului privat al comunei Pardina. Primăria califică respectivele construcții drept lucrări executate fără autorizație sau amenajări cu caracter provizoriu.
Pocora: „Sunt primar pentru tot satul”
Primarul Dumitru Pocora a susținut că adevărata miză nu este demolarea unor adăposturi, ci împărțirea echitabilă a pășunilor între toți crescătorii de animale din comună.
„Problema este că sunt primar pentru tot satul. Nu poți să primești tu 770 de hectare și altul să nu aibă nimic. Sunt crescători care au 50-60 de bovine și stau pe marginea digului, ca niște fugari, fără o palmă de teren. N-ai ce căuta cu atâtea clădiri pe pășune fără acordul proprietarului. Și chiar dacă eu aș vrea să dau acordul, nu pot, pentru că nu am voie să schimb destinația terenului”, a declarat Dumitru Pocora pentru Ora de Tulcea.
Primarul susține că membrii celor două asociații care au participat la ședință încearcă să blocheze orice nouă repartizare a pășunilor și contestă în instanță hotărârile adoptate de Consiliul Local.
În versiunea sa, unele terenuri destinate inițial unor adăposturi pentru animale ar fi ajuns să găzduiască hale de mari dimensiuni, saivane și chiar construcții folosite ca locuințe. Pocora afirmă că acestea s-au extins treptat, an după an, până când anumite porțiuni din pășune au început să fie tratate ca proprietăți private.
„Nu poți intra, zici că ești în Texas. Trebuie să deschizi poarta, iar dacă intri vin cu ATV-ul și te întreabă cu aprobarea cui ai venit. Păi tu îmi interzici mie, ca primar sau viceprimar, să vin să verific terenul comunei?”, a spus Pocora.
Afirmațiile privind dimensiunile construcțiilor, numărul animalelor și sumele încasate din subvenții reprezintă punctul de vedere al primarului și nu au putut fi verificate integral din documentele publice disponibile.
De la pășune concesionată, la război în instanță
Conflictul are în spate contracte vechi și suprafețe uriașe de teren.
Primarul a vorbit în discuție despre aproximativ 770 de hectare folosite de Asociația Crescătorilor de Bovine și Ovine „Danubius”. Documentele oficiale indică o suprafață exactă de 732,8230 hectare, care a făcut obiectul Contractului de arendare nr. 2 din 29 noiembrie 2010.
În aprilie 2026, Consiliul Local Pardina a constatat încetarea la termen a contractului respectiv. Tot în acest an, administrația a inițiat proceduri pentru atribuirea directă a două suprafețe de pajiști permanente, una de 1.152,8117 hectare și alta de 289,2291 hectare. Hotărârile au ajuns, la rândul lor, în instanță.
Pocora spune că foștii beneficiari au cerut prelungirea contractelor pentru încă zece ani, solicitare pe care a refuzat-o. Argumentul său este că în Pardina există mai mulți crescători de animale decât membrii celor două asociații și că Primăria nu poate lăsa aceleași suprafețe, încă un deceniu, în mâinile acelorași oameni.
De partea cealaltă, crescătorii care folosesc terenurile susțin, în litigiile anterioare, că fără adăposturi nu își pot întreține animalele și riscă să-și piardă principala sursă de venit.
Demolarea fără proces, permisă de lege
Formularea „desființare pe cale administrativă” a contribuit și ea la inflamarea discuțiilor.
Legea 50/1991 permite autorităților locale, în anumite situații, să demoleze construcțiile neautorizate sau amenajările provizorii amplasate pe terenurile statului ori ale unităților administrativ-teritoriale, fără să obțină mai întâi o hotărâre judecătorească. Cheltuielile pot fi puse în sarcina celui care a realizat construcția. Actul administrativ poate însă fi atacat în instanță, iar persoana vizată poate cere suspendarea executării.
În același timp, OUG 34/2013 prevede că pajiștile sunt folosite pentru pășunatul animalelor și producerea de furaje. Scoaterea lor din circuitul agricol și schimbarea categoriei de folosință sunt, ca regulă, interzise, cu excepțiile și aprobările stabilite de lege.
Cu alte cuvinte, existența unui contract de arendă, concesiune sau închiriere nu oferă automat dreptul de a construi orice, oriunde și oricât. Pe de altă parte, Primăria trebuie să dovedească în fiecare caz cine a construit, ce a construit, pe ce teren și în baza căror documente.
Un precedent care a ajuns la Curtea de Apel
Pardina a mai trecut printr-un conflict asemănător în 2025, când Consiliul Local a aprobat demolarea unor construcții de pe un teren al comunei.
Hotărârea a fost atacată de Calistrat Ghiorghe, Calistrat Dan și Calistrat Laurențiu-Florin. Reclamanții au susținut că nu au fost informați înaintea adoptării actului, că nu au avut posibilitatea să își prezinte apărarea și că hotărârea nu individualiza clar fiecare construcție care urma să fie demolată.
Tribunalul Tulcea le-a respins acțiunea pe 22 mai 2026, considerând că respectivele construcții fuseseră ridicate fără autorizație și fără un titlu juridic asupra terenului. Cei trei au declarat recurs, iar dosarul se află din 22 iulie pe rolul Curții de Apel Constanța, fără termen de judecată stabilit până acum.
Nu este același pachet de proiecte discutat vineri, însă precedentul explică de ce actuala administrație a pregătit, pe lângă proiectul general, și opt proiecte separate în care persoanele vizate sunt nominalizate. Cel mai probabil, Primăria încearcă astfel să evite acuzația că demolările sunt formulate generic și că nu se poate stabili clar cine și ce construcție este vizată.
Ședință suspendată, proiectele rămân în aer
Scandalul de vineri a blocat ședința înainte ca disputa să fie lămurită. Proiectele fierbinți au fost retrase de pe ordinea de zi, de către inițiator, primarul Dumitru Pocora
Cert este că disputa a depășit de mult problema unor anexe construite fără acte. Pentru Primărie, miza este recuperarea controlului asupra pășunilor și împărțirea lor către mai mulți crescători. Pentru cei care folosesc acum terenurile, demolarea construcțiilor poate însemna pierderea adăposturilor și, implicit, lovirea directă a afacerilor cu animale.
La Pardina, pășunea nu este doar iarbă. Este teren, subvenție, influență și bani. Iar când toate acestea ajung pe aceeași ordine de zi, ședința de Consiliu Local se transformă repede din administrație în rodeo.
Vom reveni.
Foto și video- Dan Cârstea
P.S. Ședința a fost urmărită de la distanță și de prefectul județului Tulcea, Eugen Terente. Tehnologia administrației moderne a fost pusă însă într-o scenografie greu de inventat chiar și de un autor de comedie: telefonul cu camera pornită era așezat pe o cutie, între ușa toaletei pentru bărbați și cea a toaletei pentru femei. Așa a ajuns prefectul să privească scandalul de la Pardina dintr-un punct de observație perfect simbolic pentru situație: exact între două toalete.
La fel de „perfectă” a fost și reacția primarului Dumitru Pocora. Solicitat telefonic de Ora de Tulcea să ofere un punct de vedere după suspendarea ședinței, edilul ne-a închis telefonul, nu înainte de a arunca, în esență, replica potrivit căreia totul ar fi în regulă și nu ar exista nicio problemă. O mostră de suficiență administrativă greu de potrivit cu imaginile unei ședințe făcute praf de scandal. La Pardina, se pare că problemele nu există. Doar ședințele se suspendă, telefoanele se închid, iar prefectul privește dintre toalete.
