Ora de Sibiu transmite că seceta prelungită și temperaturile extreme continuă să afecteze fermele piscicole din România, în special pe cei care cresc crap. Producătorii încă resimt efectele secetelor severe din 2023 și 2024, iar valul de căldură din această vară a agravat situația, devastând ecosistemele și afacerile piscicole din regiune.
Fenomenul este extins la nivelul Europei Centrale și de Est. De la lacuri din Slovenia și canale laterale ale Dunării din Serbia, până la ferme piscicole din Bosnia, Republica Cehă, România și Ungaria, industria piscicolă a înregistrat pagube estimate la milioane de euro. Aceste pierderi se adaugă problemelor provocate de aprovizionarea deficitară cu energie și apă, recolte compromise, pierderi în traficul fluvial și comerț.
Impactul în Ungaria și alte țări
În Ungaria, aproximativ 99% din teritoriu este în prezent în condiții de secetă severă sau extremă, potrivit serviciului meteorologic național. Deșertificarea amenință o mare parte din câmpia maghiară, iar cele circa 27.000 de hectare de iazuri piscicole sunt printre cele mai afectate. Ministerul Agriculturii din Ungaria a anunțat că seceta a provocat moartea a aproape 280 de tone de pește în 20 de ferme, cu o pierdere estimată la 1,3 miliarde de forinți. Producătorii spun că înlocuirea peștilor pierduți ar putea dura ani de zile. Uneori, operatorii au fost nevoiți să golească iazuri și să devieze apa pentru a salva peștii din alte bazine, potrivit Organizației Interprofesionale Maghiare pentru Acvacultură și Pescuit.
Producătorii români de crap și prioritizarea apei
Cătălin Platon, președintele Asociației Naționale a Producătorilor de Pește ROMFISH, a declarat că valul de căldură din această vară a venit după două sezoane de secetă severă, ale căror efecte se resimt încă. „În ceea ce privește producția de crap, ciclul de producție este de trei sau patru ani. Așadar, ceea ce am pierdut în 2023 a avut un impact în fiecare an de atunci”, a explicat Platon.
El a subliniat că politicile privind utilizarea apei, care au acordat prioritate irigațiilor agricole în timpul secetelor anterioare, „ne-au lăsat fără apă pentru pești”.
Probleme asemănătoare sunt semnalate și în Republica Cehă, unde piscicultorii au fost nevoiți să reducă sau să suspende hrănirea pentru a diminua consumul de oxigen, să aerisească iazurile sau să le dreneze când a fost necesar. În Bosnia, crescătorii de păstrăvi au redus producția și hrănirea pentru a supraviețui verii. Veljko Budjen, proprietar al unei ferme de păstrăvi lângă Trebinje, a explicat că păstrăvul are nevoie de apă rece și oxigenată, iar verile calde și uscate au adus probleme grave. „În timpul verii ești nevoit să reduci producția de păstrăv și hrănirea, astfel încât afacerea să poată supraviețui cu greu”, a spus el, menționând că uneori se adaugă oxigen lichid în apă sau se așteaptă prima ploaie.
Măsuri de urgență în regiune
În Slovenia, echipaje de urgență pompează apă în Lacul Pristava pentru a preveni sufocarea peștilor din cauza lipsei de oxigen; pompierii au adus 8 milioane de litri de apă, însă temerile persistă că nu este suficient. În Serbia, pescarii au declarat că singura soluție pentru peștii aflați în pericol dintr-un canal lateral al Dunării de la Novi Sad a fost mutarea lor într-o altă locație. „Temperaturile din acest an sunt extreme”, a spus un pescar sârb.
Problema secetei și a lipsei de apă pentru fermele piscicole nu este nouă în România. Un caz similar a fost raportat în urmă cu câțiva ani la Gura Râului, unde peștii au fost condamnați la moarte din cauza secetei, notează sursa.