Deficitul României scade la 48,08 miliarde lei după şapte luni din 2026

Execuția bugetară a României pentru primele şapte luni din 2026 arată o reducere semnificativă a deficitului, care a ajuns la 48,08 miliarde lei, potrivit ZF.ro (link).

Aceasta reprezintă o scădere cu 28,36 miliarde lei față de aceeași perioadă din 2025, când deficitul era de 76,44 miliarde lei. Ca pondere în PIB, deficitul a coborât de la 3,99% la 2,34%, o ajustare de 1,65 puncte procentuale.

Ministerul Finanțelor a arătat că veniturile statului au crescut aproape de patru ori mai rapid decât cheltuielile. Veniturile bugetului general consolidat au ajuns la 412,31 miliarde lei, în creștere cu 11,2% față de perioada similară din 2025, în timp ce cheltuielile au avansat cu doar 2,9%, până la 460,39 miliarde lei.

Ca pondere în PIB, veniturile au urcat cu 0,71 puncte procentuale, iar cheltuielile au scăzut de la 23,3% la 22,4% din PIB.

declarările ministrului

Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, a declarat: „Datele la șapte luni arată că menținem consecvent trendul de reducere a deficitului bugetar și stabilizare a finanțelor publice. Reducerea cu 1,65 puncte procentuale a deficitului este dovada unei gestiuni echilibrate, în care responsabilitatea fiscală se îmbină cu sprijinul direct pentru economie”.

Creșterea veniturilor a fost susținută în special de încasările fiscale și de fondurile europene. Veniturile fiscale au crescut cu 15,4%, ajungând la 214,32 miliarde lei, iar ponderea lor în PIB a urcat de la 9,69% la 10,42%.

Încasările nete din TVA au atins 88,55 miliarde lei, cu 26,5% peste nivelul din perioada similară a anului trecut, evoluție explicată de Ministerul Finanțelor prin creșterea cu 21,7% a încasărilor brute, pe fondul noilor cote introduse prin Legea 141/2025. Restituirile de TVA către companii au crescut cu 4,6%, la 20,48 miliarde lei.

Fondurile rambursate de Uniunea Europeană și donațiile au însumat 37,28 miliarde lei, în creștere cu 30,3%.

Veniturile din accize au crescut cu 6,4%, la 28,37 miliarde lei. Încasările din impozitul pe salarii și venit au fost de 38,34 miliarde lei, cu 8,6% mai mari decât în primele şapte luni din 2025.

În interiorul acestei categorii, impozitul pe dividende a crescut cu 19,5%, iar cel pe salarii cu 5,2%. Contribuțiile de asigurări au avansat cu 6,7%, la 129,14 miliarde lei, iar impozitul pe profit a adus la buget 28,35 miliarde lei, în creștere cu 8,3%.

cheltuieli şi investiţii

Pe partea de cheltuieli, una dintre cele mai vizibile schimbări este reducerea facturii de personal. Cheltuielile de personal au fost de 95,67 miliarde lei, cu 4,06 miliarde lei (4,1%) sub nivelul din perioada similară din 2025. Ca pondere în PIB, acestea au coborât la 4,7%, cu 0,5 puncte procentuale mai puțin decât anul trecut.

Ministerul Finanțelor explică această scădere prin diminuarea unor sporuri și măsuri de temperare salarială. Ponderea cheltuielilor de personal în totalul cheltuielilor statului a scăzut de la 22,3% la 20,8%.

Cheltuielile cu bunurile și serviciile au crescut cu 11,2%, la 59,6 miliarde lei, în principal din cauza plăților din sistemul de sănătate. Cheltuielile cu dobânzile au urcat cu 26,5% față de aceeași perioadă din 2025, ajungând la 40,12 miliarde lei, echivalentul a circa 2% din PIB.

După şapte luni, statul a cheltuit cu dobânzile o sumă echivalentă cu peste 40% din întreaga factură de personal din aceeaşi perioadă.

Cheltuielile cu asistența socială, cea mai mare categorie prezentată în execuție, au ajuns la 146,59 miliarde lei, în scădere cu 0,6% față de anul precedent. În această sumă sunt incluse și 149,54 milioane lei pentru compensarea facturilor la energie și gaze ale consumatorilor casnici.

În paralel cu reducerea deficitului, cheltuielile pentru investiții au continuat să crească, ajungând la 76,51 miliarde lei, cu 14,83 miliarde lei peste nivelul din primele şapte luni din 2025, ceea ce înseamnă un avans de circa 24%. Peste 71% din volumul investițiilor a fost reprezentat de proiecte susținute din fonduri europene și PNRR, atât granturi, cât și împrumuturi.

Plățile pe aceste componente au crescut cu 20,4 miliarde lei, respectiv 60,08%, față de aceeași perioadă din 2025. Proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile au atras cheltuieli de 45,88 miliarde lei, cu o creștere de 39,1%, iar cheltuielile aferente componentei nerambursabile a PNRR au fost de peste două ori mai mari decât anul trecut.

Ministerul Finanțelor avertizează că, începând cu execuția din august, comparația anuală se va modifica, deoarece vor intra în baza de comparație efectele măsurilor fiscale adoptate în iulie 2025. „Important este să păstrăm execuția în profilul bugetar și pe traiectoria necesară pentru atingerea țintei de deficit pe întregul an. Următoarea etapă vizează consolidarea structurală și durabilă a ajustării fiscale”, a adăugat Alexandru Nazare.

Aceste evoluții apar în contextul în care, potrivit unui material publicat în urmă cu trei luni, menținerea unui echilibru bugetar rămâne o provocare pe termen lung.