În anul în care telefoanele tulcenilor au sunat mai des a alarmă decât în aproape trei ani la un loc, o categorie aparte de turiști continuă să vină în Delta Dunării. Cu binocluri, aparate foto de mii de euro, caiace și biciclete. Operatorii specializați estimează că birdwatching-ul, fotografia de natură și turismul activ au crescut în 2026 cu cel puțin 15% față de anul trecut. Nu este însă o creștere generală a turismului din Deltă, iar aici se află partea interesantă a poveștii.

Aproape trei ani de alerte, comprimați în șapte luni

În primele șapte luni ale acestui an, județul Tulcea a primit 61 de mesaje RO-Alert legate de atacurile rusești cu drone asupra Ucrainei. În toată România, în anii 2023, 2024 și 2025 la un loc, fuseseră transmise 63. Practic, Tulcea a comprimat în șapte luni aproape trei ani de alerte.

Și riscul nu este imaginar. Fragmente de drone au fost găsite în mai multe puncte din județ, iar în martie o dronă a pătruns circa patru kilometri în spațiul aerian românesc și s-a prăbușit lângă Parcheș. MApN declara în august că, la nivel național, în aproximativ 50 de situații fuseseră descoperite drone sau fragmente de drone. Nu au fost înregistrate victime în aceste incidente. Pe de altă parte, multe alerte preventive s-au încheiat fără vreo pătrundere în spațiul aerian românesc. Diferența dintre cele două lucruri contează enorm pentru un turist trezit la trei dimineața de telefon.

Turismul clasic a simțit din plin efectul. Proprietari de pensiuni au vorbit despre anulări, iar unii turiști au plecat după ce au primit mai multe alerte într-o singură noapte. La Crișan, un operator relata în august că oaspeții străini întrebau înainte de sosire dacă „apar drone”. Navrom Delta oferea însă o imagine mai puțin dramatică: diferența de pasageri față de anul precedent era de numai 100-200 de persoane într-o anumită perioadă, iar unele curse din august circulau la capacitate maximă. Cu alte cuvinte, RO-Alert sperie, dar nu golește automat Delta.

Turistul cu binoclul pare mai greu de speriat

În nișa birdwatching-fotografie, lucrurile arată chiar invers. Iliuță Goean, operator specializat în asemenea tururi, spunea încă din mai că luna aprilie fusese cu 25-30% peste aprilie 2025. Acum, la început de septembrie, Goean și Călin Ene, care organizează ture de caiac și bicicletă, estimează creșterea întregului segment specializat la cel puțin 15%. Ene rezumă situația într-o formulă greu de întrecut: „dronele sunt mai rare decât pelicanii”.

Există și câteva indicii concrete că nu vorbim doar despre impresia unor operatori. Pe site-ul agenției care organizează tururile foto conduse de Goean, programele de patru zile din 27-30 august și 10-13 septembrie, la 700 de euro de persoană, figurează complet rezervate. La fel, turele foto de cinci zile, de 900 de euro, din aceleași perioade. Un program de șapte zile, care combină Mila 23 cu zona Ultima Frontiera și costă 2.600 de euro de persoană, are ocupată integral seria din 10-16 septembrie.

turism foto delta 1

Mai puțini turiști, dar mai mulți bani pe fiecare client

Aici se vede diferența economică dintre turistul de masă și cel de nișă. Acesta din urmă nu vine pentru o tură de trei ore și o fotografie cu pelicanul. Pachetele specializate au patru, cinci sau șapte zile și includ ghid, cazare, transport pe apă și ieșiri dedicate. Tururile de birdwatching de cinci zile pornesc de la circa 700 de euro de persoană, iar cele fotografice pot urca mult peste 1.000 de euro. Pentru economia locală, un grup mic care rămâne aproape o săptămână poate fi mai interesant decât o barcă plină cu excursioniști veniți și plecați în aceeași zi.

Și caiacul împinge sezonul dincolo de iulie și august. Călin Ene spunea încă de anul trecut că străinii aleg mai ales ture de cinci-șase zile și vin inclusiv în extrasezon. Calendarul 2026 confirmă existența programelor de mai multe zile până în septembrie, iar unele oferte continuă chiar în octombrie.

Septembrie nici nu este o lună oarecare pentru această clientelă. Delta se află pe un culoar major de migrație, iar UNESCO inventariază aici 312 specii importante de păsări, multe folosind zona ca loc de popas sau reproducere. Societatea Ornitologică Română arată că tocmai primăvara și toamna sunt perioade în care în anumite zone ale Deltei pot fi văzute cele mai multe dintre speciile reprezentative.

Apa mică strică navigația, dar adună păsările

Seceta și Dunărea extrem de mică, care au produs probleme serioase navigației în această vară, au avut paradoxal și un efect favorabil pentru fotografi. Iliuță Goean spune că păsările, inclusiv pelicanii, tind să se concentreze pe lacurile și canalele unde mai există suficientă apă și hrană, devenind mai ușor de observat.

Pentru turismul clasic cu barca, apa mică înseamnă însă trasee blocate și motoare în pericol. În august, patronatele cereau decolmatarea urgentă a canalului Uzlina, una dintre principalele căi spre interiorul Deltei.

Datele generale de turism împiedică însă o concluzie triumfalistă. În 2025, agenții economici din Rezervație au raportat ARBDD 118.070 de turiști, dintre care 12.534 străini. În 2024 fuseseră peste 127.300 de vizitatori, dintre care 9.478 străini. Rezultă o scădere a traficului total de aproximativ 7%, dar, interesant, o creștere cu circa 32% a turiștilor străini raportați. La nivelul întregului județ, INS a consemnat pentru 2025 un recul de aproximativ 6%.

Primul semestru din 2026 nu arată nici el o explozie a turismului de masă. O analiză bazată pe datele INS Tempo indică 55.169 de turiști români cazați în județ, cu 0,9% mai puțini decât în prima jumătate din 2025, iar numărul înnoptărilor lor a coborât cu 3,8%. Crișan rămâne însă locomotiva Deltei, cu 19.180 de turiști români și străini, înaintea municipiului Tulcea și a Murighiolului.

Plus 15%, dar încă nu avem o statistică oficială

Asta face ca acel „plus 15%” să fie mai interesant decât pare. Nu asistăm la o revenire generală spectaculoasă a Deltei, ci la apariția unui client mai rezistent la problemele care sperie turismul obișnuit. El vine pentru ceva foarte precis, migrația păsărilor, fotografia unui pelican creț, câteva zile de vâslit sau un traseu pe bicicletă, și acceptă mai ușor explicația unui ghid atunci când telefonul începe să urle.

Trebuie păstrată însă o rezervă importantă: creșterea de minimum 15% este estimarea operatorilor specializați, nu o statistică oficială ARBDD. Administrația Rezervației nu a publicat până acum un bilanț 2026 care să separe birdwatching-ul, fotografia sau turismul lent de restul vizitatorilor. Nici permisele de acces nu pot face această distincție. În 2025 au fost cumpărate 135.139 de permise, dar chiar conducerea ARBDD a explicat că numărul a crescut și pentru că plata a devenit mult mai simplă, inclusiv prin mii de terminale SelfPay.

Cifra de 15% trebuie, așadar, tratată ca estimare de piață. Dar faptul că programe de sute sau mii de euro sunt complet rezervate în septembrie, într-un județ care a primit deja peste 60 de alerte de război, este mai greu de ignorat. Delta pare să fi găsit o categorie de turist care nu întreabă mai întâi dacă hotelul are piscină. Întreabă la ce oră ies pelicanii.

Surse de documentare- AGERPRES, MApN , datele ARBDD/INS

Lucrează în presă din 1991. Este cofondator al primului radio independent din România, Radio Galați (1991). Din 1995 activează în presa scrisă, ocupând funcții de redactor, redactor-șef și...

Leave a comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.