Social-democraţii de centru-stânga au obţinut cele mai multe voturi în alegerile parlamentare din România, dar o puternică manifestare naţionalistă ar putea face dificilă formarea unui guvern stabil, orientat spre Occident. Avalanşa de alegeri şi incertitudinea generată de acestea au stârnit îngrijorări cu privire la stabilitatea şi angajamentele României faţă de NATO, care are o bază de apărare antirachetă construită de SUA în sudul ţării şi a extins o bază aeriană vitală în estul ţării, scrie The New York Times (NYT), scrie Hotnews.
Cotidianul american vorbește despre „cea mai gravă perioadă de turbulenţe politice din ultimele decenii” în România, notând și că alegerile parlamentare din 1 decembrie „duc la un Parlament extrem de fragmentat, împărţit între partidele de centru pro-occidentale şi naţionaliştii anti-sistem care vor să slăbească legăturile ţării cu Occidentul”.
Rezultatele oficiale ale alegerilor parlamentare din România, anunţate luni, au arătat că Partidul Social Democrat, aflat la guvernare, a obţinut cele mai multe voturi, încetinind elanul forţelor de extremă dreaptă, revigorate de avansul şocant obţinut la 24 noiembrie în primul tur al alegerilor prezidenţiale, noteză NYT, conform News.ro. Însă social-democraţii de centru-stânga, care au intrat şi au ieşit de la guvernare timp de decenii, au fost departe de a obţine o majoritate, au doar 22% din voturi, în timp ce prezenţa puternică a trei partide de extremă dreapta, favorabile Rusiei, ar putea face dificilă formarea unui guvern stabil, angajat să menţină România aliniată cu Occidentul, scrie cotidianul american.
Alegerile parlamentare au lăsat România cu un „Parlament fragmentat”, împărţit între tabere ostile, spune analistul Radu Magdin, citat de cotidianul american. Dar, a adăugat el, social-democraţii ar putea însăila o coaliţie şubredă, deoarece adversarii lor ultraconservatori, deşi uniţi în ostilitatea lor faţă de establishment, „sunt triburi separate, care se urăsc reciproc”.
The New York Times notează că, AUR, un partid naţionalist condus de un politician care s-a prezentat drept Donald J. Trump al României, s-a clasat pe locul al doilea, cu 18,2%, aproape dublu faţă de rezultatul obţinut la ultimele alegeri parlamentare din 2020. De asemenea, două grupuri mai mici de extremă dreapta au atins pragul de 5% şi au intrat în Parlament pentru prima dată.
Partidul centrist al Elenei Lasconi, Uniunea Salvaţi România, s-a clasat pe locul patru duminică, cu 12% din voturi, ceea ce ar putea fi de rău augur pentru şansele sale în faţa lui Călin Georgescu, un candidat care vorbeşte despre ataşamentul mistic al românilor faţă de pământ şi faţă valorile creştine tradiţionale, notează NYT.
Partidul Oamenilor Tineri, o nouă grupare conservatoare anti-sistem, care îl susţine pe Georgescu pentru preşedinţie, a intrat în Parlament cu 6,3% din voturi, spunând că vede acest lucru ca pe un semn de la Dumnezeu. „În semn de recunoştinţă, vom posti doar cu apă timp de 3 zile”, a declarat luni preşedinta partidului, Anamaria Gavrilă, mai arată cotidianul american.
„Avalanşa de alegeri şi incertitudinea generată de acestea au stârnit îngrijorări cu privire la stabilitatea şi angajamentele României faţă de alianţa occidentală, care are o instalaţie de apărare antirachetă construită de americani în sudul ţării şi a extins o bază aeriană vitală în est”, comentează NYT.