Vineri, 16 mai, scena justiției române a fost martora unui nou episod din epopeea civico-juridică a activistei Ene Sorica din Tulcea. Cu hotărârea-n mână și convingerea-n suflet, aceasta s-a prezentat la Curtea de Apel Constanța pentru a contesta respingerea unei cereri menite să dea timpul electoral înapoi.
Obiectul recursului? Hotărârea Curții Constituționale a României nr. 32 din 6 decembrie 2024, documentul care a dus la anularea turului doi al alegerilor prezidențiale. Da, ați citit bine. Turul doi. Alegeri. Anulate. Într-o poveste ce pare desprinsă dintr-un roman de Kafka cu iz de satiră balcanică, Sorica cere nici mai mult, nici mai puțin decât anularea unei hotărâri a CCR.
„Sunt aici pentru un recurs împotriva unei sentințe nemotivate”, a declarat cu aplomb activista, fluturând dosarul 214/36/2025, de parcă ar fi fost o grenadă juridică cu fitilul aprins. „Hotărârea 32 este ilegală, iar CCR nu avea temei să se autosesizeze. Mai rău, CSM amenință judecătorii să nu anuleze alegerile. Procurorul General tace. În ce țară trăim?”
Sorica spune că a cerut suspendarea și anularea hotărârii CCR cu o cerere prealabilă însoțită de o decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene, dar în zadar. Curtea de Apel Constanța a respins cererea pe 12 mai, invocând, sec, lipsa de competență generală a instanțelor judecătorești să se pronunțe asupra hotărârilor Curții Constituționale.
Dar Sorica nu e la primul duel cu sistemul. În 2015, a intrat în greva foamei în fața Palatului Justiției din Tulcea, cu pat, haine și o hotărâre judecătorească sub braț. Astăzi, dosarele s-au schimbat, dar determinarea a rămas. în timp ce unii se luptă pentru turul doi la alegeri, alții se luptă să îmbrace turul unu al realității.
Până la o decizie finală, Ene Sorica promite că nu va renunța. Nici la lupta ei, nici la recurs. Iar noi rămânem martori – unii amuzați, alții nedumeriți – la o confruntare între cetățeanul turmentat de justiție și statul care pare să nu știe cu cine are de-a face.
Sursa – SeaPress
