După validarea rezultatelor recente ale alegerilor prezidențiale, unul dintre primele obiective ale noului președinte al României este desemnarea unui candidat pentru funcția de prim-ministru. Conform Constituției, acest proces începe prin consultarea partidului care deține majoritatea absolută în Parlament sau, în absența acesteia, a tuturor formațiunilor politice parlamentare.

Cum este desemnat prim-ministrul

Cetățenii români aleg membrii Parlamentului, atât Camera Deputaților, cât și Senatul, iar rezultatul acestor alegeri determină structura politică a legislativului. Dacă un singur partid sau o coaliție reușește să obțină majoritatea absolută (peste 50% din mandate), președintele va consulta această formațiune înainte de a înainta o nominalizare.

În cazul în care nu există o majoritate clară, președintele trebuie să consulte toate partidele parlamentare. La finalul acestor discuții, președintele va desemna un candidat pentru funcția de prim-ministru, care este de obicei fie liderul partidului majoritar, fie o persoană susținută de o coaliție capabilă să formeze o majoritate.

Un nume care circulă în prezent pentru funcția de premier este cel al lui Ilie Bolojan, despre care se consideră că ar putea fi susținut de Nicușor Dan, în eventualitatea în care acesta din urmă ar deveni președinte. Totuși, compunerea viitorului Guvern rămâne, în acest moment, incertă, conform informațiilor publicate de Digi24.

Votul de încredere din Parlament

După desemnarea candidatului, acesta trebuie să propună o echipă guvernamentală și un program de guvernare, pe care le va prezenta în fața Parlamentului reunit. Așadar, urmează un vot de încredere. Pentru ca Guvernul să fie învestit, este necesară obținerea unei majorități simple – 50%+1 din totalul parlamentarilor.

Dacă programul și lista Guvernului sunt respinse, președintele României este obligat să reia consultările cu partidele parlamentare și să numească un alt candidat.

Două propuneri respinse pot duce la alegeri anticipate

Conform articolelor din Constituție, dacă Parlamentul nu acordă votul de încredere pentru formarea unui Guvern în termen de 60 de zile de la prima solicitare și există măcar două propuneri de premier respinse, președintele are capacitatea de a dizolva Parlamentul. Această decizie drastică ar implica organizarea de alegeri parlamentare anticipate.

Dizolvarea Parlamentului este totuși interzisă în ultimele șase luni de mandat al președintelui și în perioadele de mobilizare, război, asediu sau urgență. De asemenea, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată pe parcursul unui an.

Atribuțiile prim-ministrului României

Prim-ministrul, în calitate de șef al Guvernului, are un rol central în implementarea politicilor publice și coordonarea activității ministerelor. De asemenea, acesta răspunde în fața Parlamentului, prezentând periodic rapoarte și declarații politice cu privire la activitatea executivului.

În sfera legislației, prim-ministrul joacă un rol crucial în adoptarea actelor normative. Împreună cu ministrul de resort, acesta poate semna hotărâri și ordonanțe ale Guvernului, care devin oficiale prin publicare în Monitorul Oficial.

Guvernul are capacitatea de a adopta două tipuri de ordonanțe:

Ordonanțe simple – emise pe baza unei legi de abilitare, de obicei în timpul vacanței parlamentare. Acestea necesită ulterior aprobarea Parlamentului.
Ordonanțe de urgență – emise în situații excepționale, acestea intră în vigoare imediat și trebuie trimise spre aprobat Parlamentului cât mai repede. Dacă nu sunt aprobate în termen de 30 de zile, își pierd valabilitatea.

Alegeri: prim-ministru, Guvern.