Există personaje în politica românească ce par construite nu din carne și spirit civic, ci dintr-o alchimie de ambiție pură, aderență la context și o abilitate fascinantă de a supraviețui indiferent de valuri. Dragoș Marian Simion, fost viceprimar al municipiului Tulcea și actual președinte al Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură (ANPA), de săptămâna trecută, este un astfel de caz. Așadar, dragă cititorule, ia-ți un ceai de sunătoare sau un pahar de vin dobrogean și hai să deslușim împreună cum, în mai puțin de un an, un învins electoral ajunge învingător birocratic.
După ce a pierdut la mustață cursa pentru Primăria Tulcea – un 35,1% respectabil, dar insuficient pentru a-l deposeda pe liberalul Ștefan Ilie de fotoliul edilului –, Dragoș Simion s-a trezit în postura ingrată a viceprimarului fără cauză. Dar, așa cum ne învață istoria recentă, în România nu e niciodată cu adevărat sfârșitul – ci doar începutul unei noi campanii… de repoziționare.
Simion n-a stat prea mult pe gânduri. Nu e genul. A activat în el instinctul acela rar întâlnit, specific pokemonilor politici , care pot evolua rapid în funcție de mediu și interese. În cazul nostru, mediul se numea ANPA, iar interesul – un scaun cât mai stabil într-o instituție cât mai liniștită.
A urmat o perioadă de „tatonare”, termen elegant pentru ceea ce alții ar numi networking agresiv cu cine trebuie și cum trebuie. Coincidență sau nu, Marian Avram, președintele cu delegație al ANPA, și-a încheiat brusc detașarea de la DSV. Un moment de respiro pentru el, și de respirație adâncă pentru Simion. N-a trecut mult și pe firmamentul autorității naționale din domeniul pescuitului și-a făcut apariția noul conducător: fostul candidat, actual președinte, eternul oportunist..
În ciuda acestor considerații – sau poate tocmai datorită lor – PSD l-a „infiat” cu entuziasm calculat. Căci, în fond, orice partid are nevoie de oameni care știu să navigheze. Iar Simion a demonstrat că poate face surfing pe valurile schimbătoare ale puterii cu grația unui delfin pragmatic.
În mod curios, nici măcar colegii de partid nu par copleșiți de admirație. Pe surse, din ce în ce mai vocale, se vorbește despre o susținere oferită „mai mult decât merita”, despre un om care „calcă pe cadavre” în drumul spre vârf. Dar poate n-am întrebat pe cine trebuie. Sau poate am întrebat chiar pe cine trebuia.
De câteva zile, Dragoș Simion conduce o instituție-cheie pentru un sector discret, dar vital. Pescuitul. Un domeniu în care se poate prinde mult, dacă știi să întinzi plasa unde trebuie. Sau măcar să o arunci cu convingere.
Desigur, noul președinte al ANPA își menține pe Facebook imaginea de „om de administrație, nu politician”. Adică un tehnocrat cu inimă de partid, un economist cu fler de jucător de șah în politică. În realitate, însă, avem de-a face cu un individ care a înțeles, poate mai bine decât mulți, că în România post-alegeri, peștii mari se prind cu răbdare, relații și o doză sănătoasă de instinct de supraviețuire.
Și, pentru a-și arăta dedicarea, domnul președinte nu a întârziat să îmbrace vesta de lucru și să pornească în teritoriu. Prima oprire: Călărași. Urmată de Ialomița. Oficial, pentru a „consolida dialogul cu autoritățile locale și asociațiile de pescari” și pentru a „identifica soluții concrete”. Neoficial? Probabil pentru a demonstra că munca de teren se poate face și din mașina de serviciu, cu aer condiționat și o echipă de comunicare atentă la unghiul transmisiei live. Pe scurt, o veritabilă campanie de… captură a atenției.Desigur, când va descăleca la Tulcea, nu va fi nevoie de ”consolidarea dialogului cu autoritățile locale” . Dialogul este, se știe, beton 5G.
Rămâne de văzut dacă, din noua poziție, Dragoș Simion va reuși să înoate contra curentului sau se va lăsa dus de val. Ceea ce este sigur e că, în acest caz, pescuitul a fost reușit. Undița politică a fost bine mânuită. Iar funcția, prinsă cu multă… dibăcie. Și poate și cu puțin noroc. Dar despre asta, vorba lui Caragiale, „aveți puțintică răbdare”.
