De pe ulițele domoale ale comunei Stejaru până în cartierele febrile ale Constanței, drumul nu e chiar lin – mai ales când, în loc de camioane cu grâu, vrei să trimiți în teren blocuri de 24 de etaje. Tănase Bela, milionarul tulcean care conduce Cambela Prod, a încercat exact asta. Și, pentru scurt timp, părea că va reuși.
Proiectul său imobiliar, un adevărat mini-oraș urbanistic, viza transformarea terenului fostei baze RATC – o zonă uitată de troleibuze și atenție urbană – într-un cartier multifuncțional. Planul includea peste 2.000 de apartamente, zeci de spații comerciale, birouri, hoteluri și, ca piesă de rezistență, un turn de 24 de etaje și 100 de metri înălțime, care ar fi devenit cea mai înaltă clădire din sud-estul României.
Amplasamentul? Strategic: la câțiva pași de viitorul stadion „Gheorghe Hagi” și de parcul Tăbăcăriei. Estimările arătau o populație nouă de peste 6.000 de locuitori și între 2.490 și 4.148 de locuri de parcare. Proiectul părea croit pentru viitor. Însă trecutul – mai precis, cel al haosului urbanistic din Constanța – a avut ultimul cuvânt.
Viziune mare, spațiu mic
În ședința Consiliului Local din 30 mai 2025, proiectul a fost respins: 10 voturi împotrivă, 9 pentru și 4 abțineri. A fost un vot în care s-au amestecat temerile legate de trafic, disconfortul față de mastodonți ridicați între case și o ostilitate generală față de ideea de “dezvoltare cu buldozerul”.
Consilierii locali și cetățenii s-au exprimat vocal în timpul consultării publice. Felicia Ovanesian, consilier independent, a descris proiectul drept „o oroare”, acuzând lipsa de coerență cu specificul zonei, dar și faptul că dezvoltatorul a renunțat la angajamente mai vechi privind cedarea de teren pentru extinderea infrastructurii rutiere.
Unii locuitori au cerut transformarea zonei într-un spațiu educațional sau de recreere. Alții – precum activistul Sorin Belu – au avertizat asupra colapsului traficului și lipsei de spații verzi tampon. Tonul general? Suspiciune, iritare și un refuz al soluțiilor care par impuse, nu negociate.
Un portofoliu imobiliar controversat
Aceasta nu este prima ciocnire a lui Tănase Bela cu spiritul civic al Constanței. Omul de afaceri tulcean nu e un debutant în domeniul dezvoltării imobiliare, iar proiectul din zona RATC nu este nici primul, nici singurul său demers care a stârnit controverse publice.
Pe Șoseaua Mangaliei, în cartierul Abator, Cambela Prod a început în 2018 construcția unui bloc de opt etaje. Tribunalul Constanța a dispus în 2024 desființarea lucrărilor, întrucât acestea nu respectau autorizația inițială. Cu toate acestea, în ianuarie 2025, investitorul a obținut o nouă autorizație de construire, cu un regim de înălțime redus la cinci etaje. Cetățenii din zonă au continuat să protesteze, reclamând praful, zgomotul, blocarea trotuarelor și pierderea spațiului verde.
În Palazu Mare, pe strada Rozelor, Cambela a obținut în același an autorizație pentru un bloc de locuințe colective de tip S+P+5E+6E-7E, însumând 87 de apartamente. Și acest proiect a fost întâmpinat cu nemulțumire: contestat în instanță, acuzat de vecini că distruge specificul zonei de case și încarcă infrastructura deja precară.
Tot în Palazu Mare, pe strada Păpădiei, compania a construit un alt imobil și a obținut autorizație pentru o parcare de 36 de locuri. Reclamațiile? Supraetajare, aglomerare, lipsa spațiilor verzi. Din nou, o dezvoltare cu zeci de întrebări și puține răspunsuri clare.
Cine e omul din spatele cifrelor?
În spatele acestor demersuri se află Tănase Bela – discret în spațiul public, dar bine ancorat în realitatea cifrelor mari. Cambela Prod SRL, firma sa cu sediul în Stejaru, Tulcea, activează în comerțul cu cereale, semințe și furaje. În 2023, firma a înregistrat o cifră de afaceri de peste 1,5 miliarde de lei, un profit net de peste 40 de milioane și datorii de peste 500 de milioane de lei. A obținut peste 700 de milioane din contracte publice, multe prin negociere directă.
Cu doar 70 de angajați, Cambela pare să funcționeze după o logică de eficiență maximă. În ianuarie 2025, Bela Tănase a injectat 5 milioane de euro în capitalul firmei, semn că își pregătea cu seriozitate un nou salt – de la agricultură la metru pătrat urban.
Fault sau prevenție?
Poate că proiectul era, într-adevăr, disproporționat pentru cartierul vizat. Poate că a eșuat în comunicare, în adaptare sau în tact. Dar rămâne o întrebare care nu poate fi ignorată: dacă proiectul ar fi fost propus de un dezvoltator local, ar fi avut aceeași soartă? Sau e ceva ce scapă privirii directe și se joacă, ca într-un meci cu miza ascunsă, în vestiarele deciziei politice?
Pentru moment, milionarul tulcean rămâne în ofsaid urbanistic. A fost faultat în careu, dar fără penalty. Și, cum știm cu toții, în imobiliare – ca și în fotbal – repriza a doua poate schimba totul. Mai ales când ai capital, viziune și răbdare să aștepți un culoar liber.
