E doar un pod. Sau poate e mult mai mult.
Dintre toate proiectele de infrastructură desenate de-a lungul Dunării, podul rutier Isaccea–Orlivka se conturează, brusc, ca o construcție cu miză majoră. Nu e doar un drum peste apă. Este o punte între o Ucraină care caută oxigen economic și o Europă hotărâtă să nu-și piardă flancul estic. O replică tăcută, dar fermă, la loviturile care vin dinspre estul sângerând al continentului.
Ce e, de fapt, acest pod? Un act de voință. Un simbol de reziliență. O linie de conectare capabilă să redefinească economia, securitatea și diplomația unei regiuni uitate între hărți.
De la bac la baricadă: începutul poveștii
În 2020, între satul Orlivka din Ucraina și orașul Isaccea din România s-a deschis un bac – o premieră logistică, o oază de speranță într-un no man’s land economic. Trei ani mai târziu, în toamna lui 2023, terminalul de pe malul ucrainean era bombardat de drone rusești. Bacul a fost oprit. Granița, închisă. România a redirecționat traficul prin Galați–Giurgiulești.
Între timp, Ucraina a învățat – dureros, dar clar – că supraviețuirea sa depinde de coridoare de transport sigure, stabile, permanente. Astfel, în iunie 2025, autoritățile de la Kiev anunțau oficial proiectul unui pod rutier strategic peste Dunăre, ca parte a planului de reconstrucție 2025–2027 al regiunii Odesa.
Declarații, speranțe, prudență
Andrii Doncenko, șeful Serviciului de Reconstrucție a Infrastructurii din Odesa, subliniază: „Acest pod nu este doar o legătură rutieră. Este o ancoră de stabilitate. Parte dintr-o strategie de integrare reală, nu simbolică, cu Uniunea Europeană.”
Proiectul apare în Memorandumul de Înțelegere semnat în 2023 între România și Ucraina și în Strategia de dezvoltare a infrastructurii de frontieră până în 2030. Doncenko adaugă: „În 2025 va avea loc o reuniune bilaterală cu partea română pentru formarea unui grup de lucru comun. Vrem acest proiect pe teren, nu pe hârtie.”
Și totuși, la firul ierbii, prudența persistă. Pe o platformă locală din Izmail, un comentariu ironic notează: „Asta nu mai e de glumit. Din nou se planifică un pod peste Dunăre în zona Reni. Am mai auzit promisiunile astea.” Este vocea unei populații care a mai fost sedusă cu schițe și anunțuri. Însă contextul s-a schimbat – iar timpul nu mai are răbdare.
Presa ucraineană: între optimism și realism
Media din Ucraina a reflectat intens lansarea proiectului.
Platforma Центр транспортних стратегій (CFTS) scrie: „Noul pod peste Dunăre de la Orlivka va fi una dintre cele mai rapide legături rutiere către Uniunea Europeană din întreaga Ucraină de sud.” Distanța către Isaccea se va reduce cu 80 km – o economie de timp și o diminuare semnificativă a dependenței de infrastructura moldovenească.
Publicația Yug.Today, influentă în sudul Basarabiei, subliniază potențialul socio-economic imens al localității Orlivka. Dar adaugă: „Implementarea are loc în condiții de război, cu un buget tensionat și dependență totală de fonduri externe.”
Українська правда merge mai departe: „Podul Isaccea–Orlivka aduce Ucraina mai aproape de Europa, nu doar politic, ci și fizic. Pe drumuri reale. Pe asfalt. Pe poduri.”
Construcția – între realism tehnic și ambiție continentală
Planul e îndrăzneț:
- Patru benzi.
- Trotuare pietonale.
- Rezistență seismică 9 Richter.
- Drumuri de legătură de 3 km (Ucraina) și 950 m (România).
- Puncte vamale moderne la ambele capete.
- Integrare în coridorul rutier E87: Odesa–Constanța–Istanbul.
Valoare totală: 12,6 miliarde grivne (aproximativ 290 milioane euro), integral din fonduri internaționale. Aici, sprijinul occidental pentru reconstrucția Ucrainei capătă formă de pod.
România: favorabilă, dar tăcută
Bucureștiul a sprijinit oficial proiectul prin memorandum și implicarea în grupul de lucru. Ionel Scrioșteanu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor, declara în 2023: „Un pod între Isaccea și Orlivka ar fi o legătură strategică.”
Până în iunie 2025, nu a fost emis un comunicat dedicat. Probabil se așteaptă studii de fezabilitate, acorduri de finanțare și clarificări juridice. Totuși, extinderea punctelor de frontieră și susținerea tranzitului de mărfuri ucrainene arată o deschidere clară.
Ce poate însemna acest pod, de fapt?
- O ancoră economică: Va scurta cu 80 km drumul Odesa–Isaccea, degrevând Moldova și creând un coridor rapid spre Constanța.
- O arteră vitală de export: Pentru cereale, metale, bunuri – într-un context în care Marea Neagră e nesigură.
- Un gest geopolitic: Împotriva agresiunii ruse, un simbol al legăturii indestructibile cu UE.
- O lecție de viitor: Într-o regiune cu poduri rare între oameni, acesta poate deveni primul care unește.
Un pod, o întrebare
Poate un pod schimba cursul unei regiuni? Poate deveni mai mult decât o construcție de oțel și beton?
Pentru cetățenii din Orlivka, răspunsul e da. Un localnic spunea: „Dacă va fi construit, podul ne va scoate din izolare. Ne va aduce muncă, comerț, legături. Va fi șansa noastră.”
Pentru strategii din Kiev, înseamnă infrastructură și suveranitate. Pentru Europa – siguranță. Pentru România – influență în est. Pentru Rusia? O provocare. Un ghimpe. O piesă de reziliență euroatlantică, acolo unde, simbolic, se termină harta Occidentului.
Epilog: dacă va fi construit
Dacă podul Isaccea–Orlivka va fi finalizat conform planului, în 2027 va deveni nu doar o premieră logistică, ci și o declarație geopolitică. Un proiect la scară umană, cu ecouri continentale.
Și poate, mai important decât toate, va fi un răspuns – concret, ferm, palpabil – la o întrebare rostită în șoaptă de când a început războiul din Ucraina:
Mai poate fi reconstruită Europa acolo unde pare că totul se prăbușește?
Un pod, spune istoria, e un început bun.
Proiectul e vital pentru Ucraina și esențial pentru Dobrogea….cu cât mai repede cu atât mai bine !
Dincolo de pod este nevoie și de un DEx, cel puțin.