De ce în Deltă medicul e… șalupistul
La Mila 23, satul din inima Deltei Dunării, medicul vine doar din când în când. Până ajunge în Tulcea, localnicii spun cu umor amar că cea mai bună moașă e șalupistul. Într-o zonă fără drumuri, unde transportul se face pe apă, iar medicii sunt puțini, ideea de telemedicină nu mai e un moft, ci o necesitate.
Ce este telemedicina și de ce contează
Telemedicina – adică medicina la distanță, prin internet, tablete, telefoane sau echipamente digitale – poate face diferența între viață și moarte în multe comunități din județul Tulcea. Proiectul de telemedicină nu este nou în zonă. A fost inițiat încă din 2012, dar a rămas, ani la rând, mai mult pe hârtie.
Un proiect vechi, folosit pe tăcute
Medici din toată țara, dar mai ales din Tulcea, s-au reunit recent la conferința “Comunicarea și colaborarea interdisciplinară – una din cheile succesului medical”, organizată în cadrul Zilelor medicale tulcene. Acolo, dr. Monica Catrinescu Ifrim, președinta Grupului medicilor de familie din județ, a vorbit pentru Agerpres despre urgența concretizării acestui sistem:
„Îmi doresc să nu mai dureze mult până când acest sistem de telemedicină va funcționa, dacă ne raportăm în principal la zonele izolate din deltă, unde adresabilitatea la medic e foarte scăzută. Oamenii nu au cui să se adreseze, pentru că în Deltă nu sunt medici, iar până ajung în Tulcea, vorba unei cunoștințe, cea mai bună moașă e șalupistul”, a spus ea.
În anii 2012-2015, cu bani europeni și sprijin american, autoritățile au dotat 198 de cabinete din patru județe, inclusiv Tulcea, cu echipamente medicale moderne.
Petru Melinte, medic de familie în Topolog și Crișan, în județul Tulcea, a declarat într-un interviu pentru Agerpres că, deși proiectul nu este oficial funcțional, medicii folosesc zilnic echipamentele:
„Cred că trei sferturi din timp transmitem poze, fișiere, date medicale de la un doctor la altul. Chiar dacă nu e auditabil, nu e plătit ca serviciu de telemedicină, toți doctorii facem asta”, a spus el.
Legea permite, dar nimeni nu reglementează
Problema? Lipsesc reglementările. Legea prevede telemedicina, dar nu există ordine de ministru care să stabilească clar cine plătește consultațiile, cum se face responsabilizarea în caz de greșeală medicală și cum se integrează acest sistem în platformele actuale.
O rețea 5G care promite un viitor digital în Deltă
În 2024, speranțele s-au reactivat odată cu lansarea proiectului “5G – Connect Danube Delta”, implementat de un consorțiu format din compania Orange, fundația omonimă, asociația Ivan Patzaichin-Mila 23, Universitatea Politehnica București, Telios Care, Virtual Bord și Consiliul Județean Tulcea. Proiectul, finanțat de Uniunea Europeană, prevede conectarea la rețea 5G a 23 de comunități din deltă, echiparea a 11 cabinete medicale cu tablete, routere, laptopuri și stetoscoape digitale și instruirea personalului medical.
Răzvan Mihai, expert în dispozitive smart la Orange, a declarat că infrastructura e încă în lucru, dar până la finalul anului, semnalul 5G va ajunge în toate cele 23 de comunități. „Studiem soluția tehnică pentru o nouă linie de fibră optică care să preia traficul generat de 5G”, a spus el, citat de presa națională.
Primul cabinet conectat e deja activ
În Mila 23, primul cabinet echipat cu astfel de tehnologie e deja funcțional. Asistenții locali pot acum să consulte un medic specialist de la distanță, trimițând datele în timp real. În acest fel, chiar dacă un medic de familie nu poate fi prezent fizic, consultația se poate face de la sute de kilometri distanță.
Puțini oameni, mult de făcut
Dr.Monica Catrinescu Ifrim recunoaște că, momentan, puțini medici se implică activ în proiect, din lipsă de timp și personal. „Suntem foarte puțini medici care încercăm să facem față problemelor directe din cabinet, și nu și-au găsit timpul necesar să se implice și în telemedicină”, a spus ea.
Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Tulcea confirmă că toate cele opt UAT-uri din Deltă au medici de familie, dar doar în două dintre ele au cabinete cu program normal. Restul sunt puncte de lucru cu doar 10 ore pe săptămână. Eugenia Vasile, directoarea CJAS, spune că instituția oferă sporuri de 200% pentru medici, tocmai pentru a stimula activitatea în aceste zone izolate.
Colaborare transfrontalieră, progres lent
Proiectul este completat de o inițiativă transfrontalieră româno-ucraineană, prin care personal medical din Tulcea și regiunea Izmail (Ucraina) a fost instruit în domeniul telemedicinei. Deși derularea a fost greoaie, din cauza războiului din Ucraina, autoritățile locale spun că rezultatele înseamnă un pas înainte.
Un model național care așteaptă să prindă contur
Tulcea ar putea deveni astfel un model național pentru zonele greu accesibile. Combinația dintre infrastructura 5G, tehnologie medicală digitală și instruirea personalului poate transforma accesul la sănătate. Dar pentru ca acest vis să devină realitate, mai e nevoie de ceva: voință politică, norme clare și implicare continuă din partea statului.
Pentru oamenii din Deltă, care azi se bazează pe bătrânul motor al unei bărci pentru a ajunge la un medic, viitorul ar putea începe cu un click.
