Vineri, 25 iulie, pe înserat, când orașul începea să respire mai ușor după arșița de peste zi, o casă veche din Tulcea a tresărit discret, dar profund: Casa Memorială „Constantin Găvenea” și-a primit primii oaspeți, nu doar cu ușa deschisă, ci și cu sufletul pregătit să-și spună povestea. Sub bagheta povestitorului urban Adrian Dan – omul care știe să facă pietrele să vorbească și tencuiala să cânte –, un tur ghidat s-a transformat într-o călătorie prin timp și culoare.
Clădirea, aflată la numărul 23 pe strada 24 Ianuarie, a fost odată casa pictorului Găvenea, mutat aici din Sarichioi în 1942. Astăzi, restaurată cu grijă și respect, casa respiră din nou artă – dar nu artă de muzeu prăfuit, ci artă vie, încălzită parcă de un fitil de lampă uitat în colțul atelierului.
Cinci săli de expoziție se lasă descoperite ca niște pagini de jurnal – cu litografii din „Tulcea veche”, cu acuarele, cu unelte de lucru și obiecte personale, cu albume purtând dedicații șoptite și fotografii care-ți fac cu ochiul din alt secol. Atelierul original al maestrului e și el acolo, cu șevaletul în așteptare, cu presa litografică încordată ca o vioară și cu masa de lucru plină de ecouri nevăzute.
Este primul muzeu de acest fel din Tulcea – și, deocamdată, singurul –, funcționând în cadrul Direcției Întreținere și Administrare Patrimoniu (DIAP), grație unui proiect susținut de Primăria Municipiului Tulcea. Dar nu-i vorba doar de administrație aici, ci de o reparație poetică adusă memoriei și spiritului locului.
Seara a fost completată de prezența sensibilă a celor de la Liceul de Arte „George Georgescu” – doamna director Grigore Claudia și fosta elevă, acum studentă, Diana, care au adăugat momentului o notă caldă și rafinată, ca o acuarelă turnată în lumină de amurg.
Casa Găvenea nu e doar un muzeu – e un nou loc de veghe culturală pentru Tulcea. Un spațiu unde penelul lui Găvenea încă mai zburdă pe pereți, iar amintirile au învățat să vorbească în culori.
