Pelicani sub RO-Alert: cum s-a împotmolit turismul în Deltă

Diminețile în Sulina au rămas aceleași: lumina cade oblic pe canale, pelicanii se ridică din luciu, caii sălbatici taie malurile. Cifrele însă spun altă poveste decât peisajul. După vârful post-pandemic, Delta a intrat într-o perioadă de ezitare: 2023 a adus o revenire aproape la nivelul de dinainte de crize (aprox. 125.000 de vizitatori), 2024 s-a plafonat ușor (circa 127.300), iar primele șase luni din 2025 indică o scădere de ordinul a 10% față de semestrul I 2024, pe fondul unui consum intern mai cumpătat și al dispariției, în formula lor clasică, a voucherelor de vacanță.

RO-Alert, amenzi, mesaje care se bat cap în cap

Daniel Ilușcă, președintele Patronatului în Turismul din Delta Dunării, pune degetul pe una dintre răni: felul în care autoritățile comunică riscurile. El explică faptul că alertele RO-Alert acoperă uneori o arie mult prea largă – un incident la Izmail e semnalat până la Tulcea sau Isaccea – și asta produce panică în rândul oamenilor care, deși nu sunt în proximitatea realului pericol, anulează rezervări. În plus, mesajele instituționale se contrazic: într-o zi „totul e sub control”, în alta se vorbește despre evacuare. Rezultatul, spune Ilușcă, e previzibil: încrederea scade, cererea se răcește.

El mai descrie un climat de conformare „cu biciul”, în care controalele dese și amenzile disproporționate pot destabiliza micile afaceri: de la sancțiuni masive pentru simple întârzieri birocratice (precum reînnoirea autorizației de mediu) până la lipsa unui ajutor real după șocuri succesive – gripă aviară, pandemie, război. În locul unei administrări cu instrumente clare și previzibile, operatorii simt că jonglează cu costuri în creștere și reguli care se schimbă prea repede.

Ilușcă vede și o soluție pragmatică: un „aviz unic” valabil zece ani, reînnoit doar la modificări substanțiale, care ar tăia din hățișul actual de permise. În plus, adaptarea cadrului pentru ambarcațiuni mai mari (deja omologate în alte state UE) și stimulente pentru motoare electrice ar crește eficiența fără a lovi în mediu.

Piața paralelă: excursii „la negru”, risc pe apă, presiune pe preț

La firul ierbii – și al apei – vocea lui Ștefan Paul Ivanov, lider al Asociațiilor navelor de agrement și transport rapid, confirmă imaginea unei piețe fracturate. El descrie cum, sezon după sezon, „ghizi de ocazie” apar peste noapte: oameni cu altă meserie care, având o barcă, vând plimbări la prețuri mici. Serviciul e instabil, calitatea alunecă, iar siguranța devine o loterie – exact tipul de combinație care macină reputația destinației. Tragediile, precum cea din Golful Musura, sunt consecința dureroasă a unui sistem în care statul are puține pârghii pentru flagrante, iar „solidaritatea” informală anunță controalele înainte să producă efecte.

În teren, se mai vede ceva: prestatorii corecți plătesc salarii, taxe, instruiesc ghizi poligloți – și pierd clienți în fața ofertelor „la jumătate de preț” ale pieței gri. Pe termen scurt câștigă portofelul turistului grăbit; pe termen lung pierde întreaga destinație: se erodează standardele, iar personalul bun pleacă. În paralel, scăderea drastică a plăților cu voucherele (peste –75% în 2025) a tăiat dintr-un stimul major pentru turismul intern și a alimentat migrarea către servicii nefiscalizate.

Dincolo de curățenia din piață, Ivanov cere și o minimă „gramatică” a siguranței: vesta de salvare purtată efectiv, rute alese în funcție de vreme și nivelul apelor, responsabilitatea turistului atunci când refuză regulile la bord. Pare elementar, dar astfel de detalii fac diferența între un incident și o amintire frumoasă.

2025: între „Destinația anului” și un sezon cu frână trasă

Paradoxul anului în curs e ușor de descris, greu de rezolvat. Pe de o parte, Delta a fost desemnată „Destinația Anului 2025”, a avut un Paște cu circa 75% grad de ocupare și semne timide de revenire a străinilor la început de sezon – în unele unități au ajuns la o pondere de 20% din rezervări. Pe de altă parte, două accidente navale grave petrecute în iulie au șubrezit imaginea, iar bilanțul semestrului I rămâne pe minus (–10% față de 2024), într-o Românie care, per total, a crescut turistic cu doar 0,1% în prima jumătate a anului.

Contextul ajută la înțelegere: în 2023, motorul a fost aproape exclusiv turismul intern (străinii au rămas puțini), iar în 2024 durata medie a sejurului s-a scurtat la două-trei nopți, semn de sensibilitate la preț și incertitudine. 2025 continuă această prudență: oamenii fac alegeri mai raționale, compară, uneori amână. Chiar și așa, în plin sezon, trei nopți în deltă rămân accesibile în plaja 955–3.788 lei pentru o cameră, în funcție de confort și masă inclusă; destinațiile-vedetă rămân Mahmudia, Sfântu Gheorghe și Sulina, cu peste jumătate din preferințe.

*****

Firul logic al acestor ani e clar: pandemia a împins românii spre Delta „sigură”, războiul le-a zdruncinat reflexul, iar economia i-a făcut mai atenți la costuri. Între timp, regimul de taxe din rezervație s-a înăsprit pentru a finanța conservarea, ceea ce e legitim, dar simțit ca povară de o parte dintre vizitatori și operatori. Viitorul se joacă la intersecția dintre încredere, reguli inteligente și marketing pe piețe externe. Câteva repere concrete sunt deja pe masă: un cadru de autorizare simplificat, pârghii reale contra pieței gri, încurajarea tehnologiilor „curate” pe apă, plus o campanie coerentă care să spună Europei că Delta e sigură, rafinată și – mai ales – autentică. Altfel, vom rămâne cu aceleași imagini superbe și cu aceleași cifre încăpățânate.