În martie 2021, Direcția de Întreținere și Administrare a Patrimoniului (DIAP) Tulcea își pierdea directorul. Constantin Florențiu, aflat la conducerea instituției încă din 2013 și perceput drept un apropiat docil al fostului primar Constantin Hogea, era scos din funcție de noul primar, Ștefan Ilie. Justificarea oficială: o evaluare profesională cu calificativ “nesatisfăcător”, semnată de city-managerul Nicolae Bibu.
De aici începe un conflict care se întinde pe patru ani, cu acuzații de evaluare făcută “cu rezultat prestabilit” și cu documente semnate de cine nu avea voie. Florențiu susține că i s-a transmis, direct sau voalat, că dacă nu pleacă de bunăvoie va fi “ajutat” să plece printr-o evaluare nefavorabilă. În februarie 2021, a fost chemat în biroul administratorului public Bibu și pus să citească fișa de evaluare, deja completată cu punctajul minim.
În martie 2021, în plin concediu medical, primește dispoziția de concediere. Primăria modifică actul după câteva săptămâni, dar esența rămâne aceeași: evaluarea semnată de Bibu, urmată de decizia primarului. Urmează procesul.
Decizia Tribunalului
Pe 4 august 2025, după ani de audieri și schimburi de documente, Tribunalul Tulcea dă verdictul: concedierea este anulată, iar Florențiu trebuie repus în funcția de director DIAP. Hotărârea este executorie, ceea ce înseamnă că reintegrarea trebuie să se facă imediat, chiar dacă Primăria va formula apel.
Judecătorii au fost categorici: „Administratorul Public Nicolae Bibu nu este ierarhic superior directorului general, persoana ierarhic superior fiind viceprimarul municipiului” ; „raportul de evaluare nu îmbracă imparțialitatea și legalitatea actului de evaluare”. În concluzie, ”instanța reține că reclamantului i-a fost încetat raportul de muncă pentru necorespundere profesională pe baza unei evaluări nelegale, fapt ce conduce, în sine, la nulitatea dispoziției în discuție”
Instanța a subliniat că administratorul public „nu a avut timp efectiv, de la momentul validării mandatului până la momentul evaluării, să constate prin acte materiale sau înscrisuri neîndeplinirea obligațiilor din muncă” și că documentul întocmit „a fost completat la cererea decidenților, pentru a crea baza formală a îndepărtării din funcție”. Mai mult, „evaluarea a fost realizată fără indicatori de performanță stabiliți anterior și fără repere obiective, ceea ce afectează însăși validitatea actului”.
Instanța a remarcat că perioada evaluată, octombrie-decembrie 2020, coincide cu primele săptămâni ale mandatului noului primar, fără obiective clare sau indicatori de performanță. În plus, concedierea a fost dispusă în timp ce contractul de muncă era suspendat medical, ceea ce Codul Muncii interzice.
Comunicarea motivării și ce urmează
Motivarea scrisă a fost redactată ieri și urmează să fie comunicată oficial Primăriei Tulcea în zilele următoare. Abia după comunicarea oficială a motivării administrația locală este obligată să pună în aplicare decizia: chemarea lui Florențiu înapoi la birou și recalcularea tuturor drepturilor salariale.
De aici, există două scenarii juridice:
- Dacă Primăria nu are câștig de cauză în apel (care se va judeca probabil în lunile următoare), Florențiu își păstrează funcția și va încasa toate salariile din ultimii patru ani, indexate și penalizate – aproape 200.000 de euro din bugetul local.
- Dacă Primăria câștigă în apel, reintegrarea va înceta, Florențiu va fi demis din nou, iar banii primiți în baza hotărârii Tribunalului vor trebui restituiți ( dacă au fost dați ). Până atunci însă, el va fi salariat activ al DIAP.
Consecințele financiare și morale
Avocatul lui Florențiu, Doru Manole, spune răspicat: „E o victorie a principiilor de drept, dar nota nu o plătesc nici primarul, nici city-managerul, ci orașul, oamenii din Tulcea”.
Dincolo de litera legii, cazul ridică o întrebare esențială: cine răspunde pentru erorile administrative? Legislația actuală nu prevede ca funcționarii sau aleșii care au luat decizii nelegale să acopere personal prejudiciile. Nota se plătește colectiv, din taxele și impozitele comunității. Moralmente, e greu de justificat ca greșeli sau abuzuri să fie achitate din banii cetățenilor, în timp ce cei responsabili nu suferă nicio sancțiune concretă.
Până atunci, la Tulcea se așteaptă comunicarea oficială a motivării. După aceea, Florențiu va fi chemat din nou la muncă. Iar dacă apelul nu schimbă nimic, orașul va plăti una dintre cele mai scumpe “evaluări” din istoria administrației locale.
Rezumat generat de AI:
Legea răspunderii funcționarului public prevede că funcționarii publici pot fi trași la răspundere pentru faptele lor, în funcție de natura prejudiciului cauzat. Răspunderea poate fi disciplinară, contravențională, civilă sau penală. În cazul răspunderii civile, funcționarii pot fi trași la răspundere pentru pagubele cauzate cu vinovăție patrimoniului instituției publice, pentru sumele necuvenite primite și nerestituite, sau pentru daunele plătite de instituție unor terțe persoane. Autoritățile și instituțiile publice răspund, de asemenea, pentru prejudiciile cauzate prin acte administrative ilegale, prin refuzul de a soluționa o cerere sau prin nesoluționarea acesteia în termen.
Concret, Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici stipulează că încălcarea îndatoririlor de serviciu de către funcționarii publici, cu vinovăție, atrage răspunderea disciplinară, contravențională, civilă sau penală, după caz. De asemenea, Codul Administrativ prevede răspunderea administrativ-patrimonială a autorităților și instituțiilor publice pentru pagubele cauzate prin acte administrative, precum și răspunderea solidară a funcționarului public cu instituția, în cazul în care se constată vinovăția acestuia.
În ceea ce privește răspunderea penală, funcționarii publici răspund pentru infracțiunile săvârșite în timpul serviciului sau în legătură cu atribuțiile funcției publice pe care o ocupă, potrivit legii penale. De asemenea, dacă fapta funcționarului public poate fi considerată abatere disciplinară, va fi sesizată comisia de disciplină competentă.
În concluzie, legea prevede o gamă largă de mecanisme de tragere la răspundere a funcționarilor publici, menite să asigure respectarea legii și să prevină abuzurile.
Daca Primaria va pierde procesul la Curtea de apel : plata salariilor restante se va face din bugetul Primariei. Nu din buzunarele celor care n-au stiut cine este seful directorului de la DIAP. Concluzie : am oprit Energoterm pentru că subventia era in beneficiul celor putini si in detrimentul celor multi. Intelegem asta. Insa cei 200.000 de euro ( repet, daca Primaria va pierde apelul ) vor fi platiti de noi toti, da ? De ce ?
Pentru că Legea nu prevede altfel…din păcate.