Comuna Casimcea, aflată în sudul județului Tulcea, a devenit în ultimii ani unul dintre polii energiei verzi din România. Pe terenurile ei se învârt astăzi 135 de turbine eoliene, iar la orizont se anunță încă opt parcuri, atât eoliene, cât și fotovoltaice. Transformarea este spectaculoasă pentru o localitate cu mai puțin de 2.800 de locuitori și 24.000 de hectare de teren.
„Avem patru parcuri eoliene funcționale, cel mai mare cu 87 de turbine. Alte două parcuri cu 12 și 9 turbine sunt deja autorizate, iar alte șase sunt în diferite faze de avizare. În paralel, se pregătesc și investiții în parcuri fotovoltaice”, explică primarul Gheorghe Țilincă.
De la plug la palete și panouri
Dobrogea este una dintre cele mai vântoase și însorite regiuni ale țării, iar Casimcea a știut să folosească aceste atuuri. Dacă altădată terenurile arse de secetă produceau recolte mici și greu de valorificat, astăzi aceleași hectare generează energie electrică.
Un proprietar de teren câștigă anual între 5.000 și 7.000 de euro pentru o turbină instalată, iar un hectar închiriat pentru panouri fotovoltaice aduce 1.500 – 1.800 de euro. Sumele sunt considerabil mai mari decât veniturile obținute din agricultură.
„Dacă lucrezi pământul, după cheltuieli rămâi cu câteva mii de lei. Dacă îl închiriezi pentru energie, câștigul e dublu sau triplu, fără bătăi de cap”, spune primarul.
Energie dublă și stocare inteligentă
Investitorii nu se opresc doar la turbine. Conceptul de „hibridizare” – combinarea eolianelor cu panouri solare – devine tot mai atractiv. Astfel, atunci când nu bate vântul, intră în funcțiune energia soarelui. Iar pentru momentele în care nici vânt, nici soare nu sunt disponibili, companiile instalează sisteme de stocare de mari dimensiuni.
„Am autorizat deja un proiect de stocare în baterii de 15 gigawați. Este esențial ca energia să fie disponibilă constant”, explică edilul.
Câștiguri și dileme
Energia verde aduce beneficii clare: proprietarii de terenuri câștigă mai mult decât din agricultură, iar bugetul primăriei se consolidează prin taxe și impozite. Totuși, impactul asupra locurilor de muncă este limitat – majoritatea parcurilor sunt monitorizate electronic, iar localnicii găsesc cel mult slujbe de pază.
Mai mult, apar întrebări despre viitor: ce se va întâmpla cu terenurile ocupate de panouri și turbine peste 20-30 de ani, când acestea își vor încheia durata de viață? Vor mai rămâne tinerii în Casimcea dacă economia locală se bazează aproape exclusiv pe chirii și taxe? Și cât din profit rămâne cu adevărat în comunitate, comparativ cu sumele care merg către marile companii din energie?
Casimcea între oportunitate și dependență
Pe termen scurt, Casimcea câștigă: terenurile aduc bani, primăria are resurse mai mari, iar comuna devine un model de tranziție energetică. Pe termen lung însă, provocarea este să transforme această explozie de investiții într-un motor durabil pentru comunitate, nu doar într-un „rentierat” al energiei verzi.
Casimcea arată cum o comună mică din Dobrogea poate deveni un actor-cheie în energia regenerabilă, dar și cum succesul de azi trebuie dublat de o strategie pe termen lung, pentru ca vântul și soarele să fie o binecuvântare, nu doar o oportunitate trecătoare
Sursa de documentare- interviu Radio Constanta
