Premierul Ilie Bolojan a convocat vineri, 29 august, o ședință extraordinară pentru a adopta Pachetul II de măsuri fiscal-bugetare. Din cele șase proiecte de lege pregătite, doar cinci au primit aprobarea, iar reforma administrației publice a fost retrasă în ultimul moment, urmând să fie reanalizată duminică. Premierul a subliniat că „toate componentele sunt necesare pentru a pune în practică politici publice care să facă să avem un stat mai sănătos, mai eficient, unul care respectă munca”, exprimându-și speranța că toate proiectele vor fi adoptate până la finalul săptămânii viitoare, conform mediafax.ro.

Pensii speciale: vârsta crește, valoarea scade

Primul proiect adoptat vizează pensiile de serviciu ale magistraților. Bolojan a explicat că sistemul actual permite pensionarea la 50 de ani și pensii egale cu ultimul salariu, ceea ce reprezintă o anomalie. Reforma propune:

Creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani și o perioadă de tranziție de 10 ani pentru a evita șocuri bruște.
Plafonarea pensiei la 70 % din ultimul salariu, asigurând că pensia medie va rămâne cea mai mare din România, dar mai apropiată de realitate.
Un sistem de salarizare clar pentru magistrați, cu scopul de a elimina diferențele salariale de peste 2 miliarde de euro.

Bolojan a subliniat că aceste schimbări respectă independența Justiției, corectând în același timp acumulările negative din ultimii ani. Proiectul va fi trimis Parlamentului pentru asumarea răspunderii imediat ce restul pachetelor sunt finalize.

Sănătatea sub lupă: pacienți la medicul de familie și indicatori de performanță

Al doilea proiect, prezentat de ministrul Sănătății Alexandru Rogobete, propune o schimbare a fluxurilor în sistemul medical, cu accent pe direcționarea pacienților din spitalizare continuă către medicina primară. Alte măsuri cheie includ:

Concursuri bazate pe indicatori de performanță pentru ocuparea funcțiilor de șefi de secție, iar numirile nu vor mai fi făcute direct de universități.
Regândirea evaluării managerilor de spitale, introducând o metodologie care ajustează bugetele în funcție de cheltuieli.
Schimbarea modului de finanțare a medicinei de familie: 20 % din buget până în 2027 se va aloca pe principiu de plată per capita, iar 80 % în funcție de serviciile raportate, estimându-se economii de 3,2 miliarde lei în 2026.
Creșterea programului de lucru în ambulatorii pentru specialitățile cu cerere mare și majorarea contribuției clawback.

Ministrul a recunoscut că există nemulțumiri din partea medicilor din ambulatoriu, dar a explicat că anvelopa bugetară nu permite o creștere imediată a punctului de plată, conform hotnews.ro. Se așteaptă ca economiile anunțate să ajungă la pacienți, și nu în conturile sistemului.

Companiile de stat: mai puțini membri, indemnizații plafonate

Al treilea proiect modifică Legea 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice. Radu Oprea, secretarul general al Guvernului, a explicat că reforma este inclusă în PNRR. Printre schimbări se numără:

Reducerea numărului de membri ai consiliilor de administrație – de la șapte la cinci în companiile mari și de la cinci la trei în cele mici.
Plafonarea indemnizațiilor, cu restricții pentru membrii neexecutivi și executivi.
Ponderarea indicatorilor de performanță: formula combine indicatori financiari și nefinanciari în proporții stabilite.

Oprea a subliniat că plafonarea indemnizațiilor va menține echilibrul social, fără a alunga managerii competenți.

Tăieri de salarii la autoritățile de reglementare: 10 % posturi de specialitate, 30 % suport

Mihai Jurca, șeful Cancelariei Primului Ministru, a prezentat măsuri de eficientizare a autorităților autonome (ASF, ANRE, ANCOM). Proiectul prevede:

Reducerea organigramelor: eliminarea a 10 % din posturile de specialitate și 30 % din posturile suport.
Reducerea indemnizațiilor și salariilor cu 30 %.
Plafonarea bonusurilor la două salarii brute, acordate doar dacă se ating indicatorii de performanță.

Jurca a subliniat că pachetul urmărește să reducă risipa și să alinieze aceste instituții la efortul de consolidare fiscală.

Fisc și ANAF: impozitul pe cifra de afaceri dispare

Al cincilea pachet se ocupă de reforma fiscală și combaterea evaziunii. Ministrul Finanțelor Alexandru Nazare a anunțat un impact bugetar de 3,7 miliarde lei și un impact cumulativ de 6,9 miliarde lei pentru toate măsurile. Printre principalele propuneri se regăsesc:

Eliminarea impozitului pe cifra de afaceri pentru companiile cu venituri peste 50 de milioane de euro, înlocuit cu un sistem care taxează cheltuielile sensibile.
Reformarea ANAF și a procedurilor de insolvență, cu reguli noi pentru eșalonarea datoriilor și stimularea colectării.
Adaptarea PNRR, cu angajamente asumate care vor fi implementate.

Nazare a recunoscut că măsurile nu sunt populare, dar a avertizat că amânarea ar atrage penalități mai mari.

Administrația publică – proiectul amânat

Cel mai controversat pachet, privind reforma administrației publice locale și centrale, nu a fost adoptat. Proiectul prevede reducerea cu 25 % a posturilor din administrația locală și criterii de performanță pentru funcționarii publici. Purtătoarea de cuvânt a Executivului, Ioana Ene Dogioiu, a anunțat că proiectul va fi discutat duminică. Surse politice afirmă că toate cele șase legi vor merge în Parlament, dar asumarea răspunderii ar putea fi programată separat.

Sindicatele au avut reacții dure, cu estimări de concediere a aproximativ 40.000 de angajați. Bolojan a recunoscut că nu toate măsurile sunt populare, dar consideră că ele vor crea condiții de dezvoltare.

Ce urmează

Executivul intenționează să trimită cele cinci proiecte adoptate în Parlament, stabilind un termen pentru amendamente. O nouă ședință de guvern va avea loc duminică pentru pachetul privind administrația. Opoziția a anunțat moțiuni de cenzură pentru fiecare lege, iar duminica se preconizează o sesiune-maraton la Palatul Victoria.