Plenul Parlamentului a respins duminică moțiunea de cenzură depusă de opoziție, în contextul în care Guvernul și-a asumat răspunderea pe proiectul referitor la reforma companiilor de stat, conform Mediafax.
Moțiunea a obținut 122 de voturi, dintre care 121 pentru și unul împotrivă, sub pragul necesar de 233. La ședința comună a celor două Camere au fost prezenți 378 de parlamentari.
Argumentele
Premierul Ilie Bolojan a subliniat în plen că reforma companiilor publice urmărește profesionalizarea și depolitizarea conducerii acestora. „Reducem posturile, plafonăm indemnizațiile exagerate, introducem criterii clare de performanță și un mecanism transparent de evaluare”, a declarat șeful Guvernului, menționând că noua Agenție pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) va supraveghea procesul.
Bolojan a criticat opoziția pentru moțiunea depusă, afirmând că semnatarii nu doresc să limiteze veniturile directorilor la un plafon rezonabil. „Îi invit să le spună românilor că un salariu de 8.000 de euro pe lună pentru un director la stat nu trebuie plafonat,” a adăugat acesta.
Replica
Senatorul AUR Petrișor Peiu a acuzat Guvernul că, sub pretextul reformei, accentuează politizarea conducerii companiilor. „Prin acest proiect nu faceți decât să cimentați politizarea și plantarea de politruci în economie. Niciunul dintre cei numiți nu are pregătirea necesară pentru posturile pe care le ocupă,” a afirmat Peiu, aducând exemple din conducerea Companiei Naționale de Aeroporturi.
Acesta a solicitat limitarea numărului de administratori la trei și condiționarea desemnării acestora de studii și experiență de specialitate: „Ați fi putut să vă gândiți la desemnarea unora din mediul universitar sau din mediul bancar, nu să aduceți oameni fără legătură cu domeniul.”
Moțiunea de cenzură a fost o reacție la proiectul de restructurare a companiilor publice, iar opoziția a acuzat „gestionarea în interes străin” și alimentarea rețelelor de clientelism politic.
Prin respingerea moțiunii, proiectul Guvernului va avansa, iar executivul condus de Ilie Bolojan își păstrează mandatul.